„Tupeul, Finul şi Naşul Preşedinte”,

Aşa cum am promis la ultima mea intervenţie pe blog, astăzi fiind o zi sfântă de sărbătoare creştină, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, mi-am făcut timp să mai scriu câte ceva.
Tema aleasă se cheamă aşa ca în filmul „Profetul, aurul şi ardelenii”, cu deosebirea că filmul este deconectant şi relaxant, ori tema mea este un semnal de alarmă în plus faţă de abuzuri şi mizerii frumos ascunse după vorbe, minciuni şi promisiuni. Trist dar adevărat, real şi dramatic, asta trăim cu toţii acum ca într-un film de Andrei Tarkovsky, în care minciuna este cunoscută drept adevăr iar mincinosul şi trişorul este omul cinstit, onest, corect.

Ce cred eu despre „domnul Tupeu” ? Bănuiesc că Tupeul azi are rang de rege, el este stăpânul junglei în care trăim, iar ţărişoara noastră dragă este condusă acum după legea junglei.
Astăzi tupeiştii, slugile domnului Tupeu, îşi fac legile lor, calcă totul în picioare, nu au legi scrise, au legea lor, care o malaxează după chipul şi asemănarea lor, înţeleasă şi aplicată intereselor lor, sfidând în mod vădit scopul şi cauza pentru care li s-a acordat încrederea oamenilor. Hoţia şi pungăşia este ascunsă după paravanul intereselor de grup sau personale, considerându-se nemuritori şi veşnici justiţiari ai găsirii paiului în ochiul altuia, uitând de bârna din ochiul lor. Pentru ei, abuzul nu există, sfidarea legii este o practică iar decizia pe care o iau e sfântă, din punctul lor de vedere. Mă gândesc că trebuie să fii tare mic la suflet şi tare frustrat să-ţi dedici viaţa numai răzbunării personale, folosind instituţiile statului, odată ajuns într-o funcţie.
Mă uitam la televizor zilele astea şi constatam cu cât tupeu ministrul tineretului şi sportului asigura prostimea care a votat-o, adică noi, că va merge în instanţă să demonstreze cheltuirea celor 750.000 Euro, acţiune care în opinia ei s-a făcut legal. Mă întrebam, pe ce se bazează această domniţă cu tupeu, ce cu multă nonşalanţă contrazice o ţară întreagă de oameni disperaţi să întreţină o familie sau o modestă afacere, prin care alţi disperaţi iau un amărât de salariu ?
Stimată doamnă ministreasă, cei 750.000 Euro sunt o sumă colosală în ţara noastră, mai ales acum, pe timp de criză când fiecare leuţ contează.
Cei ce nu sunt de aceeaşi culoare politică ca dumneata sunt purtaţi prin tribunale de ani de zile şi nu pentru delapidări sau escrocherii financiare ci pentru unele inadvertenţe în declaraţiile de avere, deci cele ce ţin de proprietate privată nu publică, ori dumneata îţi găseşti scuze şi acoperire pe miliarde de lei, bani publici şi cu mult tupeu sfidezi omul obişnuit neexperimentat în inginerii financiare, aproape că trebuie să ne cerem noi scuze că te-am întrebat de modul cum au fost cheltuiţi banii ministerului. Cum am îndrăznit ?Purtările prin tribunale şi şantajul celor de la putere sunt armele cu care îţi linişteşti duşmanii politici, e vechi trucul, de pe vremea romanilor…..acum, doar ei, conducătorii şi numai ei decid soarta românilor de la revoluţie încoace, dar nu, e greşit spus „decid”, de fapt îi ignoră în totalitate, eventual îi scormonesc pe bieţii români prin campaniile electorale, doar doar i-or trezi cu un mic, o bere, o tombolă….
În ţara noastră, acum, e mare durere !
Cetăţeanul de rând, modest, cinstit, responsabil, instruit mai mult sau mai puţin, plugar, comerciant, profesor, cercetător sau om de ştiinţă, bătrân sau tânăr, este terorizat de „domnul Tupeu”, ale cărui slugi, tupeiştii, stăpânii abuzului, nu-şi găsesc leac nici politic, nici în justiţie, pentru că statul de drept este în disoluţie, acesta-i adevărul. Puterea sunt ei !, Slugile tupeiste au un singur dicton: „cine nu-i cu noi, e împotriva noastră ! ”.
Mă uit şi constat cu uimire, acum când se recunoaşte în lumea întreagă că este recesiune, care este de 1000 de ori mai gravă decât o criză, cum autorităţile toacă şi puţinul ban care îl mai avem. Ce înseamnă pentru ei cheltuirea banului public? Răspund la întrebare zecile de acţiuni întreprinse, misterios ascunse prin tot felul de decizii colective, care la prima vedere par a fi „în sprijinul cetăţeanului”. De fapt, în spatele lor, de cele mai multe ori stau interese personale, urmărite a fi îndeplinite prin abuz.
Constat cu uimire că bugetul pe 2009 este făcut varză, cu toate că este cu ceva leuţi mai mare decât pe 2008. Culmea este că acesta este cheltuit incredibil, dar adevărat, pe acele capitole care nu se regăsesc nici în planurile strategice de dezvoltare anterioare dar nici nu reprezintă interesele cetăţeanului. Banii, aşa puţini cum sunt, merg în scopuri preferenţiale. Exemple: bani pentru trasee turistice noi, în timp ce nici cele existente nu sunt folosite sau măcar întreţinute pentru a fi folosite; finanţare activităţi de prezentare a imaginii executivului; alocarea de zeci de miliarde de lei unor firme perdante în licitaţii, doar pe motiv că fac parte din interesele de grup. Un alt exemplu : inexplicabilă, punerea la dispoziţia unui consiliu local a sumei de aproximativ 35 miliarde de lei pentru plata unor servicii comandate de primar, fără nici un fel de prioritate sau implicarea şefului executivului în anumite licitaţii, chiar înainte de a fi validat pe funcţie în 2008. EL ESTE JUSTIŢIARUL !, Da, este, terminatorul Robocop care la inundaţiile din vara lui 2008, când la Rădăuţi Prut a fost dezastru, şi nu numai, grija lui, a justiţiarului a fost să se salveze, plecând la vila lui de la Putna. De altfel maşina de serviciu este mereu văzută pe traseul Botoşani-Putna. Boieri dumneavoastră, ne scuzaţi că lumea vorbeşte, că îndrăznesc să judece şi ei cu capul lor, nu cu ce le serviţi prin presa obedientă. Scâncea în campanie că urmează să facă dreptate cetăţenilor dar pentru asta trebuie ajutat să strângă de gât „coruptul”, să-l dea jos de pe scaun şi să se aşeze el.. Ceea ce s-a şi întâmplat cu ajutorul consitent al voturilor celor nevotaţi poate. Exact ca atunci când te sui pe o sticlă de alcool şi aburii te ameţesc rău de tot şi nu mai ştii de tine şi uite aşa devii Jerry pe post de Tom. Na poftim dreptate naţiune, poftim strâmbe pe bandă şi nelegalităţi machiate să pară legale.
Unor astfel de specimene nu le mai este frică de nimic, iar pentru cei care nu înţeleg ce trebuie să facă în această mocirlă a tupeului, se apelează la bătutul cu pumnul în masă. Este foarte grav că aceşti slugarnici se fac părtaşi la nereguli, ei nu realizează că foarte curând li se vor analiza şi faptele lor.
Atenţie, domnilor tupeişti şefi, la felul cum bateţi cu pumnul în masă !Sunteţi descoperiţi în abuzurile şi infracţiunile săvârşite !
Nu staţi liniştiţi că relaţiile sunt puternice şi aşa păreţi „ curaţi” !
Nu vă daţi „curaţi” în ochii prostimii că vă dau de gol ofiţerii cu care aţi colaborat, cei pe care i-aţi turnat şi cei cu care aţi înscenat mizeriile.
Ani de zile, fostul primar al Botoşanilor a negat că ar fi avut vreo treabă cu poliţia politică. În sfârşit, după 20 de ani, instituţia care veghează la adevărul acestor lucruri l-a deconspirat, s-a dovedit că a minţit. Nesimţitul ! A troscăit verzi şi uscate ani de zile tupeistul, se băga singur în seamă, să nu lipsească cumva din şirul de caricaturi politice ale locului, dar acu, după ce e clară minciuna în care ne-a ţinut, a venit cumva să-şi ceară scuze măcar o data? Nu, stă pitit ca un cameleon, că poate uită lumea ce şi cum….ăştia sunt decidenţii noştri, nu cred că e singurul…..asta-i tragic. De ce a durat atâta deconspirarea? Pentru că de când e lumea,” corb la corb nu-şi scoate ochii” !.
Normal ar fi ca în aceste cazuri, respectivii mincinoşi să returneze înapoi toate sumele primite de-a lungul anilor, în calitate de „aleşi ai poporului” şi bineînţeles să beneficieze de o perioadă de „reflecţie” la pârnaie pentru „prostirea prostimii prostite de proşti cu tupeu”. Dar se întâmplă asta la noi ? Nu acum, poate un pic mai târziu, după trecerea perioadei de tranziţie de la revoluţie, la puterea a doua, previzionate de Brucan, asta înseamnă exact 400 de ani.
PSD şi-a anulat 6 candidaturi de consilieri judeţeni, numai ca să aducă o progenitură de-a lor în executivul Consiliului judeţean, un slugoi perfect care face numai ce zice „mami din consiliu”, „măi mami, da mami”. Bărbat adevărat cu ochii alb-albaştri, de parcă şi el ar fi mâncat mure albastre pe vremea răposatului, mai făcând câte o notă, notiţă despre ce se mai petrece cu colegul de cancelarie. Elevii lui au primit şi ei note…..bune. De aia se amestecă până la diluţie perfectă incompetenţa cu turnătoria deoarece iese un mix uşor de folosit când „ai nevoie de cineva să rezolve vreo scârnăvie de treabă” şi nu trebuie să iasă „efecte adverse”, de genul: probleme de conştiinţă, dreptate, legalitate…
Ei bine, cum să încapă Conţac în tagma voastră? Că nici nu vrea să încapă. Chiar să dai cu o tonă de „Ari-el di tăti” în ăştia tot pute, degeaba speranţă de „mai alb, mai uscat”. Eu spre deosebire de ăştia, am venit în politică realizat din toate punctele de vedere, demonstrând că pot coordona, că pot aduce succes într-un colectiv, că pot administra, ori pe ăştia politica i-a făcut „oameni”, i-a făcut senatori, deputaţi, directori, oameni influenţi, care în alte condiţii nu ar fi fost în stare de mare lucru. Dar aşa, politica i-a înscăunat pe viaţă la fructele ilegalităţilor şi minciunilor, de aia se ţin cu dinţii de preşul sediului de partid şi ling şi ling…..până la preşul celuilalt partid de carton.
Cineva îmi spunea: „Îl vezi pe ăsta ?, i-am dat 500 $ şi o vacă să mă ajute într-o problemă şi m-a înşelat escrocul. Azi, individul împreună cu finul care lucrează în mass-media, umblă după sponsorizări, cu acelaşi tupeu ca atunci când s-a bucurat de daruri.” Scuipă în urma „demnitarului ales”, povesteşte la toată lumea cum a dat şi l-a înşelat escrocul. Ce groaznic trebuie să fie să fii astfel acuzat şi să mai ai curajul să scoţi capul în lume…..dar asta e o problemă pentru unul cu conştiinţă, nu unul cu tupeu şi atât.
Mă uit peste tot, de un an de zile, nimic nu se mai face, nici ceea ce a fost la început nu se termină de lucrat, dar mă scârbeşte tupeul cu care îmbrobodesc cetăţenii cu fel de fel de declaraţii prin presă, unele reluate şi de 10 ori. Mint cu nonşalanţă, încât chiar şi ei ajung să creadă minciunile lor.
Un „nimeni”, cititor înfocat şi aplaudac de preşedinte din vreun judeţ uitat pe harta disperării, în România , ameninţă că dacă nu se reuşeşte eliminarea mea pe alte căi, atunci mă vor elimina „ băieţii de peste Prut ”. Nu e singura dată când aud astfel de ameninţări asupra a diverşi alţi oameni, politici sau de afaceri, în România. România, e ţara cui ? astfel de indivizi care au tupeul să trimită ameninţări pe internet şi nu numai, poate că ar trebui să răspundă, altfel ţara asta devine raiul criminalilor şi mafiei, în care pumnul şi şantajul sunt armele legale.
Fac un apel la instituţiile ce garantează siguranţa cetăţeanului şi sunt multe astfel de instituţii, puteţi să vă sesizaţi asupra unor aspecte grave ce ţin de mafia frontalieră, ameninţări teroriste, practica eliminării competitorului ?
Sper să nu degenereze lucrurile într-un aşa hal încât să spunem că statul a dat faliment în domeniul siguranţei individului cinstit.
Lui Naşu Conaşul îi mai spun că, odată a venit la mine, în calitate de şef de autobază, un alt naş care a reclamat că în urmă cu câţiva ani în urmă, i-a împrumutat finului său suma de 800 de lei şi mă ruga să-l ajut să-şi recupereze banii împrumutaţi. Finul era salariatul nostru la autobază pe funcţia de şofer. Este adevărat că finul era un salariat destoinic, de apreciat şi chiar am crezut că voi reuşi să-l conving să înapoieze banii împrumutaţi de la naş. Stupoare: în discuţia avută cu finul, acesta a declarat fără echivoc că nu poate să-i returneze împrumutul, motivat că la nunta ce a avut loc cu ani în urmă, naşul i-ar fi promis pe lângă darul de nuntă şi o găină, pe care nu a mai dat-o, iar după calculul făcut de fin, cam atâtea ouă ar fi făcut acea găină într-un număr de ani, la preţul de atâţia lei/buc., din contra, naşul ar fi trebuit să-i mai dea bani, nu să-şi ceară datoria înapoi.
Deci atenţie naşule de cărdăşii !, atenţie şi pentru cei ce se joacă cu licitaţiile ! În cazul vostru nu vă jucaţi cu ouăle, vă jucaţi cu locurile de muncă a sute de suflete. Dacă asta mai contează în goana voastră de îmbogăţire pe orice cale ?
Şi mai este un avertisment, chiar dacă păreţi veşnici şi nemuritori în nedreptăţi şi furtişaguri, vine justiţia divină, care nu greşeşte niciodată şi care nu poate fi coruptă.
Voi reveni.

CC

Când nu eşti cinstit, corect, devii şi laş şi trădător

Navigând pe internet după ştiri, informaţii, etc, descopăr în "Monitorul de Suceava" un articol intitulat "Reabilitarea drumurilor judeţene este blocată de contestaţiile la licitaţii", semnat Dan Coman. Acesta preia o declaraţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Ghe. Flutur în care acesta arată că începerea lucrărilor de întreţinere a drumurilor este întârziată de contestaţia formulată de firma botoşăneană SC Transporturi Auto SA Botoşani, la care este acţionar fostul preşedinte al C.J. Botoşani. De asemenea se face o altă referire la un proiect european din Programul Operaţional Regional.

Dl. preşedinte afirmă că, citez: " Nu putem să începem reparaţiile din cauza contestaţiilor la licitaţiile organizate, continuând alte exemple, citez " Vatra-Dornei-Panciu, Pojorâta-Rarău sau Dărmăneşti-Siret". Mai arată dl.preşedinte că pentru un anume proiect de reabilitare a drumului Probota-Dolhasca, nu a îndeplinit nicio firmă condiţiile de conformitate stabilite prin caietul de sarcini.

Întrucât la respectivul articol, un anume comentator care semnează "nimeni" îl atacă direct de fostul preşedinte al C.J.Botoşani, C.Conţac, mă văd nevoit să fac şi eu câteva observaţii, după cum urmează:

• dreptul la contestaţie este legal prevăzut în Legea achiziţiilor publice(OUG 34/2006 cu modif. ulerioare), cu atât mai mult cu cât este ÎNTEMEIAT, iar dacă un preşedinte de Consiliu Judeţean, garantul legii în acel judeţ, alături de prefect, acuză acest drept, supunându-l oprobiului public, ACEST LUCRU ESTE FOARTE GRAV. Autoritatea Naţională de reglementare a achiziţiilor publice(ANRMAP) împreună cu Consiliul Naţional de soluţionare a contestaţiilor(CNSC) sunt autorităţi INDEPENDENTE care au menirea să vegheze la CORECTITUDINEA DESFĂŞURĂRII PROCEDURILOR DE ACHIZIŢII de către Autorităţile contractante, în speţă acele achiziţii DIN BANI PUBLICI.
• Participarea firmei botoşănene la licitaţie, adică ofertantul s-a concretizat într-o ofertă de licitaţie depusă şi a sublinia fostele funcţii ale lui X sau Y, reprezentantul firmei, mi se pare cel puţin o chestie tendenţioasă. Mă întreb dacă participa o firmă oarecare din Botoşani la licitaţia din Suceava, atunci probabil comentariul domnului preşedinte ar fi fost mai sărac în amănunte şi detalii şi probabil că licitaţia s-ar fi desfăşurat "fără probleme".
• Nu mă grăbesc totuşi să-l condamn pe dl. preşedinte Ghe. Flutur, presupunând că nu cunoaşte situaţia reală a problemelor la care făcea referire sau a fost informat parţial de către subordonaţi.

Iată de ce domnule preşedinte prespun că aţi făcut aceste declaraţii în necunoştinţă de cauză:

În vara anului 2004 am fost reales preşedinte de Consiliu Judeţean Botoşani. Printre consilierii partidului pe care-l reprezentam, am avut un anume Hăidăuţu Adrian, inginer silvic, mare şef al pădurilor şi stăpân pe tot ceea ce este lemn, pe jumătate din judeţul Botoşani, mai concret pe zona Dorohoiului. După stabilirea componenţei Consiliului Judeţean Botoşani mi s-a adus la cunoştinţă marea trădare a dlui consilier judeţean Hăidăuţu Adrian, care ar fi trecut la partidele aflate la guvernare, mai concret de la PSD la PNL. Pe atunci şi dvstră eraţi membru PNL, dar nu asta este important. Mai important era să-l contactez pe dl. Hăidăuţu Adrian şi să mă lămuresc personal asupra situaţiei.L-am căutat câteva zile la telefon, nu l-am putut contacta. Recunosc că pentru mine, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, un consilier dacă părăsea partidul, era mai mult decât o catastrofă, mai ales în configuraţia existentă atunci. L-am căutat cu disperare, prilej cu care, făcând o vizită la unele din pădurile în care avea parchete în tăiere, undeva între Vf. Câmpului şi Dorohoi, am pătruns într-un asemenea parchet, unde se găseau toate categoriile de lemn tăiat. Îmi amintesc că la prima vedere puteam număra peste 300 de grămezi de lemne, mai mici sau mai mari, era lemn finisat, lemn de foc, lemn de construcţii dar şi grămezi de cca 1000-1500 kg de lemn pentru foc, constituite din ramurile copacilor, nu cunosc denumirea lor, însă poporul de rând le spune grămezi de crăci, acestea fiind achiziţionate de regulă de oamenii săraci sau pot constitui plată în natură celor necalificaţi ce lucrează la tăierea pădurii. În toată zona nu se găsea decât un singur om, nu ştiu ce funcţie avea, nu l-am întrebat, dar am intrat în vorbă cu el, fiind sigur că era un reprezentant al acelei activităţi. M-am dat drept un cetăţean de bine şi că doresc să cumpăr una sau două grămezi de crăci, să ajut nişte bătrâni, intuind că dacă spun că sunt pentru mine, muncitorul de acolo imediat ar fi pus un preţ mare, judecând după om şi maşina cu care eram. În sfârşit, pe mine mă interesa de fapt să-l găsesc pe dl. Hăidăuţu mai mult, de aceea l-am şi întrebat de el. Respectivul cetăţean a spus că-l ştie pe dl.ing. Hăidăuţu Adrian, că nu ştie unde este dar dacă doresc să cumpăr lemne, numai cu el trebuie să discut. Pentru a-l convinge că sunt cumpărător, am încercat să mă informez care ar fi preţul, arătând către o grămadă oarecare de crăci, părându-mi-se ceva mai de calitate. Răspunsul prompt al cetăţeanului a fost " această grămadă nu o puteţi cumpăra că este a domnului Hăidăuţu Adrian". Arăt către o altă grămadă, dar aceasta?, răspunsul fu la fel de explicit: "şi aceea este tot a lui". Arăt către o altă grămadă interogativ cât ar costa?, răspunsul cetăţeanului: " aceasta este a domnului director Rusu Gheorghe". Arăt către altă grămadă?, răspunsul cetăţeanului: "aceasta este a doamnei Viorica Andronache", întreb, cine este Viorica Andronache?, răspunsul lui: " este doamna contabilă şefă". Îi spun atunci: "bine, bine, dar atunci arată-mi care grămezi se pot cumpăra de aici, din astea 300 de grămezi?", răspunsul cetăţeanului veni arătând departe nişte vreascuri putrede: "poate acestea, dar nu sunt sigur, musai trebuie de vorbit cu dl.ing. Hăidăuţu Adrian."

În acel moment am înţeles, am mulţumit cetăţeanului, politicos, am urcat în maşină şi am plecat.

Nu am mai comentat nimic, nu am insistat în a discuta cu ing. Hăidăuţu A., care a confirmat ulterior plecarea lui din PSD la PNL, fiindcă zicea el, altfel era ameninţat cu dosar penal de cei din PNL. Amintindu-mi de discuţia din pădure, am înţeles de ce a plecat la alt partid, nu era un om cinstit, aceasta este concluzia mea. Când nu eşti cinstit, corect, devii şi laş şi trădător.

Am spus toate acestea ca domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava să înţeleagă de ce sunt contestaţii la procedurile de achiziţii. Revenind la întâmplarea cu lemnele de la Dorohoi: credeţi că şefii mari ştiau ce făcea domnul Hăidăuţu?, eu vă asigur că nu ştiau !

Domnul preşedinte Gheorghe Flutur nu cunoaşte că firma declarată câştigătoare, în speţă, SC Drumuri şi Poduri SA Suceava nu a îndeplinit condiţiile impuse în caietul de sarcini, comisia de licitaţie înscenând o serie de pretexte ipocrite, mizând că SC Drumuri şi Poduri Suceava este în directa subordine a Consiliului Judeţean Suceava şi că va fi uşor manevrat preşedintele.

Astfel am constatat că acel comentator al articolului ce-şi zice "nimeni" chiar are un mare vid în cap, pe care îi place să-l arate şi altora. Dacă ai cunoaşte măcar puţin procedurile de licitaţii ai putea să taci şi să te abţii de la comentarii zburlite care fac atmosferă tot printre "alţi nimeni". Reţine domnule "nimeni" că firma declarată câştigătoare de onorata comisie de licitaţie nu a respectat caietul de sarcini şi legislaţia în vigoare. Dacă într-un stat de drept acest lucru ar prezinta importanţă, atunci astfel de ilegalităţi nu s-ar mai petrece......ce este mai grav este faptul că acest gen de încălcări şi ilegalităţi, mânăreli şi aranjamente s-au generalizat la nivel naţional şi aşa cum spune domnul preşedinte, au devenit "o meteahnă" naţională.

Mai spune acela care-şi zice "nimeni" în comentariul său că eu am făcut multe măgării, vreau să-l între pe "nimeni" :pe ce îţi bazezi dumneata inepţiile din vidul adânc al creierului dumitale? sau mergi aşa pe zvonuri, poveşti şi invenţii "care dau bine la public". Păcat că astfel de măgăruşi se ascund după un ID pe net şi toarnă, toarnă toate frustrările vieţii lor anoste şi pline de nerealizări pentru care sunt vinovaţi cei care au reuşit să facă ceva în viaţă prin multă muncă. De-alde ăştia e plină ţara asta românească, de aia o ducem aşa de bine, că pentru unul ca matale, ideală este ţara care-ţi dă pomană 7 zile din 7 şi nu orice pomană, că dacă iei 6 zile pomană şi a şaptea te trimite la muncă, deja eşti duşmanul înverşunat al celor care ţi-au dat pomană în cele 6 zile. Parcă ar fi singurul agramat negru în cerul gurii.....nici nu merită comentat ce a zis un nu ştiu cine obsedat, lasă-l domnule că ăsta pănă nu vede toate caprele vecinilor moarte nu se lasă de lătrat. Sau poate eşti vreun ciocoiaş ridicat din lene de partid care mulge pe lângă cei cu "ciocu mare că sunt la putere" şi datoria ta este să taci şi să dai "daiboj" vacii care se lasă mulsă ?

În toată viaţa mea de muncă, aproape 45 de ani, am întâlnit tot felul de lichele şi licheluţe, lipitori şi pomanagii, reclamagii şi sugative, care pentru un ciolan o vindeau şi pe măsa. Mi-amintesc de anii când eram conducător de unitate pe timpul comuniştilor, aproape 20 de ani. Tot timpul, din umbră, se găseau lichele ca "domnul nimeni" care îşi dădeau cu părerea neîntrebaţi, turnau zilnic ce a făcut colegul de muncă, fără să le ceară nimeni, având scopul că, poate , poate va fi luat în evidenţă, avansat, premiat, etc. Dau doar două exemple:

• Prin anii 85-86, am dat afară un salariat, motivat că s-a îmbătat, a scos cuţitul şi l-a înfipt în colegul lui de muncă, vârful cuţitului rupându-se într-un os, aşa, de florile mărului, fără să aibă vreun motiv. Acesta era o persoană recalcitrantă, abuza de toţi colegii, însă era apărat de puterea comunistă, că vezi Doamne are 9 copii. Află "domnule nimeni" că acela, după ce i-am desfăcut contractul de muncă" şi-a luat cei 9 copii şi a plecat la Ceauşescu. Acolo a primit un delegat cu care a venit la Botoşani, direct la unitatea pe care o conduceam. Credeţi că dacă venea de la Ceauşescu m-am speriat? Am rămas vertical. Oricum pot spune că pe vremea răposatului era mai multă democraţie, pentru că acel delegat mi-a dat dreptate, iar primul secretar al judeţului şi echipa lui au primit ordin să mă lase în pace căci am procedat corect. Ulterior am aflat că cei din fruntea judeţului s-au folosit de o altă jigodie slugarnică care i-a dat servici aceluia care a intenţionat să ucidă, bineînţeles otrăvindu-şi colectivul de salariaţi.
• Tot în acea vreme eram invidiat de oameni ca dumneata "domnule nimeni", iar la o şedinţă de analiză, pe vremea când lucram la canal, în urma unor declaraţii ale unora în genul dumitale, analiză prezidată de Nicolae Ceauşescu şi Ionel Vasile, când bârfitorii se aşteptau să fiu linşat pe minciunile lor, Ceauşescu din contra, în baza rezultatelor exemplare în muncă, a tras concluzia că sunt serios, că iau în serios problemele şi s-a pronunţat către ministrul transporturilor de atunci, dl. Vasile Bulucea să meargă şi să facă un raport real amplu pe seama unităţii noastre. În urma deplasării în teren a ministrului împreună cu mine, prin discuţiile cu cei 400 oameni detaşaţi la canal, cu salariaţii trimişi din judeţul Botoşani, am primit de la Ceauşescu dreptul de a muta întreg personalul detaşat la canal de unitatea noastră, din barăci având condiţii inumane, la hotelul "Perla" din Mamaia. Aceasta s-a petrecut în 1984.
• Mai află "domnule nimeni" că din 1984 până în 1990 am fost singurul conducător din ţară în această ipostază. Credeţi că cei peste 20.000 de oameni ai Ministerului transporturilor m-au vorbit de bine? mai ales că niciunul nu a mai reuşit această performanţă pentru oamenii lor.
• "Domnul nimeni" în comentariul lui otrăvit mă ameninţă cu "băieţii de peste Prut", că sunt ucigător de licitaţii şi de ce îndrăznesc să contest? Te-aş sfătui să fii atent la limbaj şi expresii, cu atât mai mult cu cât ID-ul după care te ascunzi se poate uşor depista şi unii oameni într-adevăr inteligenţi, te-ar putea întreba ce ştii dumneata despre băieţii de peste Prut? aceasta este o ameninţare şi dacă vorbeşti de ameninţări, acestea pot fi catalogate drept teroriste în conformitate cu legea. Viteji cu mintea schilodită şi otravă pe limbă sunt destui, dar luaţi la întrebări devin mieluţi nevinovaţi.

Voi reveni.

CC

După ce s-au îmbolnăvit de succesuri, acu vin să dea lecţii de schi în ţara paielor la europarlamentare – curs gratuit de politică aplicată

Modelul Vanghemiticului cu bere la butoi

Deştepţii lor sunt mai inteligenţi decât curca în lemne şi au arătat-o azi 09.05.2009 la PSD Botoşani

Un oltenaş cu capul mic, dovada că gândeşte concentrat zice el, a fost aruncat de cuţitul de la strung taman în judeţul nostru, chipurile să ne înveţe să votăm, măcar acu la europarlamentare “s-o punem bine”. A venit cu gânduri bune, nu din cele de suspendare şi linşare a colegilor de partid, ca prin februarie a.c. ci din cele de sfătuire şi de ajutorare a bieţilor moldoveni din Botşeni care s-ar putea să nu ştie ce au de făcut la vot. A luat modelul celuilalt troglodit mitică Marean, care când latră scoate limba până la nasturii cămăşii în apărarea social democraţiei româneşti şi care diriguieşte în prezenţa lui Geoană partidul “PSD de Bucureşti”.
Ăsta de vă zisei mai nainte, cu capu mic şi gura mare, cu toată neruşinarea declara la Botşeni, în faţa primarilor din judeţ că în zilele de azi nu mai este chiar nevoie să te preocupe nevoile cetăţenilor, e perimată chestia cu drumurile, alimentările cu apă, creşterea economică a zonei, investiţii, etc, “azi trebuie să ai papagal, eventual să faci o întâlnire cu cei din stafful partidului, îi plimbi oleacă pe teren, timp în care să se presare demagogie electorală pe săturate şi în final, ca argument de bază al votului: dai şi tu un mic ş-o bere !”
Bă tu ăla cu schiurile, pleacă la altă masă, lasă-ne că ne descurcăm singuri, nu trebuie să vii tu şi să te dai deştept şi potent pe aici, asta nu înseamnă politică, asta e circ şi minciună, vezi că s-ar putea să te ia “curentul popular” sătul de cioflingari ca tine, gargaragii de partid care mint oamenii. Ţi-ar mai trebui şi oleacă de aritmetică, bă minte aiurită şi asta pentru simplu fapt că de unde vei scoate tu 16 europarlamentari? Bă vizionarule, ia fii atent aci: ei, europarlamentarii, de toti, conform Tratatului de la Nisa, vor fi 736, din care România va avea 33 de reprezentanţi în PE. Deci din cei 33 vor fi:
Ø 1 independent
Ø 2 PRM
Ø 2 UDMR
Ø 2 alte minorităţi
În cel mai fericit caz, rămân 26 de eurodeputaţi pentru cele 3 partide, cred că PDL va scoate 16 deputaţi, mai rămân 10 şi pentru că eşti un craiovean făr de griji cu materia cenuşie, s-ar putea să fie aleşi toţi 10 de la PNL. Ia zi, balaurule de Crevedia, tu cu ce rămâi ? Cum îţi permiţi să manipulezi un judeţ cu care tu n-ai nicio treabă ? Te bazezi pe loazele de la partid, care sunt cam de aceeaşi teapă cu tine? Slabă gândire şi viziune!
Dar ce să-i faci, atâta “ a scos din puţul gândirii lui “, ş-apoi este o vorbă : “Daca proştii ar straluci ca licuricii, atunci Craiova s-ar vedea din avion ca Las Vegas-ul “. Mai trist este că nu s-a găsit niciunul pe aici să-l pună la punct, du-te acasă bre zamă !
De când a venit zamă în partid a fost ca o piază rea pentru Geoană, prepeleacul diviziei întâi mecanizate chefere. E păcat că Geoană te-a creditat pe tine şi Marinică almanahe cu atâta încredere, nerealizând că tot voi îl veţi şi demola. Oare pe acolo, pe Dâmboviţa nu se vede cum scade în sondaje partidul ? sau la voi la adunare, minus cu minus face plus, gândire tipic oltenească. "Ce au facut oltenii cand au vazut prima oara un vapor ? - Au bagat capul sub apa sa-i vada rotile ! "
Decât campanii din astea în care prostanul se suie pe casă ca să strige că mâine căştigă , mai curând i-ar sta bine prepeleacului să meargă la pescuit pe Dunăre, nici măcar nu s-ar îneca, căpuşorul lui aerisit fiindu-i o pernă de salvare a hoitului. A venit oltenaşul nost la Botşeni ca olteanul care nu are ce face ! – S-a dezbracat în faţa altor saltimbanci ce se cred şefi ai PSD Botoşani si s-a pus pe păzit hainele, iar obedienţii dădeau din cap inteligent, adică că au priceput chestia cu logica oltenească.
Ălalt cioroi mitică cu acte de Bucale zboară de la Giurgiu la Braşov, pe la sector şi K 10, măine în toată ţara, domnule Geoană puteţi face ceva ca să nu se mai ducă partidul ăsta de râpă ? Vă face de râs în toată ţara ca şi ăstalalt specimen iute în gândire, mâncător de praz , parfumat cu Givenchy după aceea ! Ăştia au boală pe cei care gândesc câtuşi de puţin şi frustrarea prostului e dătătoare de fapte necontrolabile. Până la urmă ăştia au mai rămas, cei stânjenitori care foloseau materia cenuşie au fost daţi deoparte, aşa ca “să moară mama”!
Spune-i lui Ciorică almanahe să nu stea cu mâna în buzunar şi să nu se scobească în nas când se adresează naţiunii , totodată să nu-şi întoarcă ceasul în timp ce dă un interviu boborului tâmpit, otevizat până la demenţă. Nu e frumos, neghiobie te numeşti plăvane sătul de dude murate!
Mai reţine, vârfule al inteligenţei craiovene chefere, reprezentantul izmenarilor vânduţi în piaţa publică pe praz că pe noi botoşănenii ne interesează acele probleme ridicate cu seriozitate de cei din sală, aduşi acolo pe bază de pontaje şi vorbe politice, adică problemele ridicate de primarii cărora le crapă capul cum să rezolve problemele urbei lor sau chiar şi cele spuse de acel bătrân membru al PSD, la ale cărui vorbe, infatuatul şi fudului(cine-i prost nu-i prost destul dacă nu-i şi fudul, este o vorbă românească) Vâzdoagă se tot şoptea cu Micşunica zvăpăiata că “acela ar fi fost nespălat şi cine l-a adus la adunare”?
Mai cunoaştem noi astfel de “eroi” de teapa ta, chiar pe aici prin Botşeni: după 3-4 ore de ferchezuială se adresa subordonaţilor, de regulă femei, că sunt “nespălate”, că pute de la ele. Ea, şefa venea din patul amantului şi sfida atmosfera încărcată a spaţiului din fabrica unde munceau câte 12 ore, sute de femei. Îţi mai spun profesorule că datorită acestei femei, în asociere cu altă coardă cu experienţă falică, s-au pierdut voturi în campania din vara lui 2008, deoarece acestor putori
“ le mirosea sala căminului cultural “ unde erau adunaţi oamenii, da lasă că la alţii de la alte partide,nu le-a mai mirosit nimica, şi s-au ales cu voturi. Deci partidul a pierdut cu astfel de oameni cărora adevărul le face rău, tare rău.
Vulture al dreptăţii şi al păcii, aşa de dulce ai vorbit în plen despre liniştea din partid acum după ce nu mai sunt alţii ! Dar oare, iar apelez la inteligenţa ta nativă de pe culmile Craiovei, dacă nu ţi-o torţionez prea mult, te-ai întrebat dacă mai există într-adevăr vreun partid social democrat în judeţ ? sau o iei de bună ce-ţi şoptesc suflătorii de poponeaţă de pe acolo, ei, tot ei care roiesc în jurul aurei tale de şef de la Bucureşti şi care ca nişte marionete au învăţat poezia cu “toate-s bune şi perfecte, treaba merge ca pe roate, în pod e capra moartă”!
Părerea mea este că partidul este în curs de dizolvare şi este slăbit iar merituoşii acestui rezultat sunteţi voi, cei enumeraţi, în plus informatorul care a semnat angajament cu securitatea, cel de la Iaşi, care n-a apucat să toarne pe toată lumea, numai pe jumate şi de aia de fapt nu e informator.
O altă părere este că celelalte partide s-au cam spălat de “foşti” ori voi din contra îi adunaţi pe toţi şi vă şi luaţi apărarea unuia altuia că deh, şi senator şi informator ?sau şi primar şi ciripitor ? acu primează funcţia deţinută prin fals şi minciună, cea de "ALES", cealaltă funcţie se ţine ascunsă, până când se schimbă şandramaua.
Când zicea cineva că are greţuri de la ficat îi ziceam că asta nu-i nimic pe lângă greţurile care ţi le dă ambientul poluat de lichele "spălate şi coafate".
Dar decât să ne întristăm mai bine o dăm pe cântecul cunoscut “……….Mărie şi Mărioară ia un par şi îi omoară….”
Voi reveni.
CC

„ Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare”( Tudor Muşatescu)

Episodul cu plecarea lui Aniculăese la Cernăuţi şi altele ......

Reiau discuţia de mai înainte, întorcându-mă la sfârşitul anului 2003, când se punea problema plecării preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani, domnul Aniculăese I. în funcţia de consul economic la Consulatul României din Cernăuţi şi când urma să se aleagă un alt preşedinte de CJ, conf. Legii 215/2001.
Din surse neoficiale, se auzea despre colegii de partid( aici a se avea în vedere, preşedintele Organizaţiei judeţene PSD, domnul Baltă M. dar şi prefectul judeţului reprezentat de dl. Macaleţi C.), că, de comun acord cu fostul preşedinte Aniculăese I. îl susţin pe vicepreşedintele Dorin Ciuştea, membru PRM la preşedinţia Consiliului.

Menţionez că mai tot timpul eram omis la discutarea problemelor esenţiale în rolul partidului nostru în administrarea judeţului. Bănuiesc că această izolare a mea a început din anul 1999-2000 când fiind consilier judeţean, am avut un conflict cu prefectul judeţului Botoşani, domnul Simionovici A. şi preşedintele Consiliului judeţean, domnul Aniculăese I. Atunci Aniculăese I. solicitase Comisiei de buget finanţe a consilierilor judeţeni, a cărui secretar de comisie eram, să se precizeze într-unul din procesele verbale ale şedinţei comisiei că se vor atribui 3 lucrări de construcţie către firme preferenţiale, lucru la care m-am opus categoric, recomandând desfăşurarea de licitaţii ( pe atunci nu se prea dădea importanţă licitaţiilor). Îmi amintesc că datorită refuzului meu, lucrările au dispărut, dar ulterior, în 2000-2001, fiind vicepreşedinte, am fost nominalizat pentru participarea la recepţia lucrărilor, deci ele au fost duse la îndeplinire pe alte căi.

De asemenea îmi amintesc că în perioada când funcţiona Delegaţia permanentă a CJ, a fost organizat un puci pentru a fi demis fiul meu din funcţia de director executiv la D.J.D.P.Botoşani, motivat că nu a închis ochii şi nu a plătit către SC. Drumuri şi Poduri SA Botoşani, condusă pe atunci de ing. Oniciuc Eugen cantitatea de 12.500 litri de benzină, chipurile că această cantitate s-ar fi consumat, însă se încerca de fapt să se justifice nişte lucrări neefectuate de SC DP SA către Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Botoşani. Cred că aceste ieşiri ale mele legate de aceste abuzuri mi-au pus în cârcă, au mai scornit şi altele de care nimic nu ştiam, însă mă ţineau la distanţă, considerându-mă periculos pentru viaţa lor secretă la Consiliu şi la partid.
Deci, iată-ne în ziua de 22.12.2003 înaintea şedinţei de CJ, în procent de 99% era estimată alegerea pe funcţia de preşedinte de CJ a domnului Ciuştea Dorin, apreciat şi acceptat de fostul preşedinte Aniculăese, de preşedintele Baltă M. dar şi de prefectul Macaleţi C. Întâmplarea a făcut că la plecarea la post a dlui Aniculăese I., fiind vicepreşedinte înlocuitor la comanda preşedintelui, în ordinea alternativă de înlocuire între vicepreşedinţi, se sărbătorea şi Ziua eroilor revoluţiei din dec. 1989 în aceeaşi zi cu desfăşurarea şedinţei de CJ. Am dispus ca directorul de la Buget finanţe a CJ să înlocuiască prezenţa preşedintelui la manifestările de depunere coroane, la ora 10,00. ora de începere a şedinţei CJ. Atunci am fost refuzat categoric de directorul nominalizat să participe, motivând că nu mă înlocuieşte că oricum de la ora 10, 10 şi ceva va fi alt preşedinte la CJ (?!, tupeu nu glumă). Nu reţin dacă a mai participat vreun înlocuitor la ceremonie, dar ştiu că la şedinţa de alegeri am fost ales preşedinte cu 29 de voturi din cele 39 ale consilierilor. Vă puteţi da seama ce bombă a fost pentru adversarii mei din partid care plănuiseră totul în amănunt ! Bineînţeles că în faţa mea au fost mieluşei, plini de lăudăroşenie zaharisită până la greaţă, însă pe la spate au început diversiunile.
Ø Prima diversiune: pe data de 03.01.2004 la Consiliul Judeţean Botoşani s-a prezentat Curtea de Conturi pentru verificarea Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri unde era fiul meu director executiv. Actul de lucrătură politică începe la această dată de 03.01.2004 pentru că cei de la Curte mi-au şoptit că au ordin de la deputatul şi preşedintele PSD, Baltă Mihai, prefectul Macaleţi Costică, susţinuţi de deputata Afrăsânei Viorica, Marcu Gheorghe, Dreţcanu Doina să „ găsească ceva, orice care să mă termine politic”.
Ce a urmat, începând cu 03.01.2004 voi reveni la capitolul înscenat tot de aceste fiare perverse, în cel al „incompatibilităţii” mele şi relaţia cu DNA.
Revin deci la ipostaza de preşedinte ales în locul lui Aniculăese la CJ, după dejucarea mizeriilor şi trădărilor de către „colegii de partid”, deci după plecarea lui Aniculăese la Cernăuţi.

A fost o muncă titanică în cadrul Consiliului, nu sunt genul de om care să fugă de muncă, însă nu munca era grea, sunt obişnuit cu ea de mic, ci faptul că aceste lichele mă sapau pe la dos continuu, pe faţă nu ziceai, toţi erau o miere şi o dulceaţă, însă prin spate coceau scenarii şi făcături, dau un mic exemplu: începând cu ianuarie 2004, cele 6 spitale judeţene au trecut în subordinea CJBT. Pentru început am avut conflict ce Direcţia de sănătate publică Botoşani, cu dna dir. Ciofu Tamara, susţinută de Baltă Mihai şi prefectul Macaleţi C., care au refuzat categoric organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori. Cu toate eforturile mele acestea nu s-au ţinut. Toţi directorii celor 6 spitale aveau mandatul expirat, recunosc că nici prin cap nu mi-a trecut să-i schimb ci doar am vrut să fim în legalitate. Am avut o totală opoziţie, mult mai târziu am aflat motivele, e lesne că nu pot fi scrise pe hârtie.
Totuşi menţionez că după pierderea guvernării de către PSD, cu începere de la 01.01.2005, toţi au declarat că nu au fost membri ai partidului nostru niciodată măcar, aşa că e lesne de ce s-au luptat cei de mai sus pentru menţinerea lor pe funcţii.
A urmat un conflict cu încasarea C/V apei, reuşind să aprob un regulament de citire a apometrelor din apartamentele consumatorilor, blocând în felul acesta încasarea ilegală a unor mari cantităţi de apă de la populaţie de către familia domnitoare Afrăsânei( bărbatul director, ea deputată). La acest capitol am înveninat-o pe Afrăsânei Viorica care lupta la Bucureşti la ANRSP, împreună cu soţul director la Apa Grup, să nu fie aprobat Regulamentul de furnizare al apei şi populaţia să plătească în continuare la pauşal sume astronomice.
Văd că în prezent, 24.04.2009, se doreşte aprobarea unui regulament de furnizare a apei prin care să se revină la barbaria de atunci, când eu în calitate de preşedinte de CJ primeam sute de oameni în audienţă cât şi petiţii ale cetăţenilor că le vin facturi de zeci de milioane de lei vechi, pe apă neconsumată.
În fine, aceste probleme au durat în primele 4-5 luni ale anului 2004, intrând direct în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2004, o campanie obositoare, dar cu o mare susţinere din teritoriu, în urma căreia PSD obţine 14 consilieri judeţeni şi cu ajutorul lor recâştig preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani.
Următoarele 6 luni au fost de calvar pentru conducerea judeţului, aveam opoziţie ascunsă în partid, cu toate că susţinerea din teritoriu, de la organizaţiile locale era aproape de 90%, mă lucra în continuare preşedintele PSD, Baltă Mihai, prefectul Macaleţi C., parlamentarii noştri şi câţiva directori de-ai lor de la deconcentrate, pe lângă cei 16 consilieri ai opoziţiei din Consiliul Judeţean. Colac peste pupăză se produce marea trădare a conservatorilor şi automat, un senator de pe listele noastre dar şi vicepreşedintele susţinut tot de noi de la PSD, deci doamna Lozneanu M. de la PUR(actualmente PC), trec de partea Alianţei cu PD şi PNL. În ianuarie 2005, deci PSD pierde guvernarea, intră în opoziţie şi cei care erau odinioară în opoziţie sunt acum la putere.

La toate acestea se adaugă şi disponibilizaţii partidului nostru, scoşi din funcţii de noua putere a Alianţei. Ce a urmat în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 voi descrie pe capitole.
Ø Pentru că am mai pomenit, voi începe cu scena regizată şi lucrată de „colegii” mei din partid, cea cu Incompatibilitatea şi DNA .
De la bun început declar că nu am fost niciodată INCOMPATIBIL pe funcţiile deţinute, aşa cum se precizează în OUG nr. 5/2002. În acest sens relatez:
Ø La apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2002, pentru o siguranţă a deciziilor ce urmau să fie luate, am cerut în baza unei cereri scrise, prefectului Macaleţi Costică să-mi precizeze în conformitate cu OUG 5/2002, statutul meu de demnitar ales relativ la fiul meu, funcţionar public. Atunci am primit în scris că NU EXISTĂ INCOMPATIBILITATE, menţionându-se că în acest sens, Prefectura a solicitat şi poziţia Guvernului, mai precis a Ministerului Administraţiei Publice. Ulterior prefectul a prezentat presei din Botoşani un răspuns dat de Guvern precum că nu sunt incompatibil pe funcţia pe care eram, iar în paralel a trimis şi un control spre verificare şi clarificare încă o dată a situaţiei. În privinţa aceasta s-a aşternut liniştea pe această temă, dar după scoaterea de pe lista de candidaturi pentru Parlament a dnului Baltă M. şi a dnei Afrăsânei V., care încă o dată afirm, nu mi s-a datorat mie, la care s-a adaugat şi Marcu nemulţumitul că nu a intrat în Parlament, apele s-au tulburat şi mai tare.

Pentru început am fost invitat de noul prefect al judeţului, făcându-mi-se propunerea de a discuta cu conducerea societăţii unde sunt acţionar să se intre într-o asociere la lucrări, fie la Autostrada Transilvania, fie în zona Aradului. I-am comunicat că eu chiar dacă sunt acţionar, alte legături din 2000 nu am, în calitate de demnitar ales şi nu m-am arătat interesat de propuneri.
În martie 2005 îmi moare mama, iar ulterior noi cei 5 copii urma să facem actele legale de succesiune.

Prin iunie-iulie 2005 sunt invitat din nou la prefect, care îmi spune că are informaţii că mama mea nu ar avea Titluri de proprietate legală pentru pământul pe care l-am moştenit şi printre altele, dacă aş fi de acord să renunţ la suprafaţă(2000-3000mp), el s-ar face că nu vede, dar în caz contrar, el poate anula Titlul de proprietate. Bineînţeles că i-am spus că de aş fi fost de acord , mai erau ceilalţi 4 fraţi aşa că l-am refuzat categoric, considerând că actele sunt legale, pământul era şi întabulat încă din 2002, că la vremea primirii Titlului, o bătrână la aproape 80 de ani, ce afacere putea să facă şi mai ales încă din 2002, primăria a somat-o să plătească impozit, chiar dacă beneficia de reducere de văduvă de veteran de război, ocazie cu care mama a plătit impozit, dar a încercat întabularea, constatând că pământul din acte nu exista. Ulterior comisia de fond funciar a dat cantitatea lipsă, care din nou , la întabulare lipsea, comisia mai intervenind încă o dată cu completări. Pur şi simplu, îşi bătuse joc de proprietatea părinţilor noştri. De altfel această bătaie de joc continuă şi azi, noi moştenitorii cu toate că ne sunt recunoscute toate drepturile, nu putem să folosim aproximativ 50% din suprafaţa pentru care avem acte legale, dacă mai ţinem cont că deja au trecut 20 de ani. Atenţie ! În România de azi, sunt sigur că nu sunt singurul caz- pământ confiscat de comunişti în 1959, recunoscut abuzul statului din acea vreme, nerecuperat nici în 2009.
Despre pământ voi scrie un alt capitol.
Să revenim la perioada ce a urmat după refuzul prefectului de a ceda acea suprafaţă de teren, din informaţii neoficiale, pentru o cunoştinţă de-a soţiei dlui prefect(un caz similar ulterior s-a produs şi la Iaşi, soldat cu implicarea prefectului de Iaşi).

Voi reveni.
CC

Când serveşti adevărul pe tavă, asumă-ţi riscul de a fi lovit peste mâini şi de a-l primi fierbinte în faţă!

„ Unul din motivele pentru a intra în politică este acela că, refuzând, sfârşeşti prin a fi condus de proşti” - Platon

Mă întorc puţin în trecut pentru a vedea unele evenimente ai căror protagonişti sunt mai actuali ca oricând…..cu mici excepţii. Citatele de sus sunt reprezentative pentru ceea ce trăim astăzi, dacă vrem să recunoaştem………

Primăvara anului 1996.

În presa scrisă, dar şi televiziunea locală sunt puse pe tapet declaraţii, programe, angajamente ale viitorilor candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Botoşani. Asta deoarece, peste câteva luni vor fi alegeri locale. Municipiul Botoşani a rămas fără primar şi astfel s-a dat posibilitatea unui număr mare de pretendenţi să se înscrie în bătălia pentru ocuparea fotoliului lăsat liber de fostul primar PDSR Chiriacescu, care împins de către „colegii” de partid, abandonează funcţia, aceasta fiind preluată de un viceprimar disciplinat, ascultător, fără pretenţii pentru un mandat de viitor primar la alegeri şi care să lase cale liberă pretendentului pentru primărie, colegului său de partid, Egner Florin Simion.
Partidul intră în acţiune, se fac „strategii”, calcule. Echipa de conducere formată din Afrăsânei Viorica, Marcu Ghe., Ionescu, Macaleţi , Mihăilescu, Avram, Aniculăese, Manolache, Egner sprijinită de prefectul Baltă M., văzându-se scăpaţi de Chiriacescu îl elimină şi pe preşedintele Organizaţiei judeţene PDSR, senatorul Mocanu.Tot ei stabilesc din timp viitoarele funcţii. Erau siguri că vor câştiga alegerile, erau pregătiţi să împartă ciolanul între ei şi neamurile lor. Se contura o împărţeală cam în acest fel: Baltă să preia preşedinţia partidului şi să fie pe mai departe prefect, Aniculăese Ioan să preia preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani împreună cu Manolache-vicepreşedinte, Afrăsânei, Marcu, Ionescu, Mihăilescu, Avram, ajutaţi de senatorul Cozmâncă să ajungă în Parlament, Egner să devină primar al municipiului Botoşani. În fine, se apropie campania electorală pentru alegerile locale, la fotoliul de primar al Botoşanilor se înscriu 10 candidaţi, se fac deci anunţuri, declaraţii, cum spuneam.
Fiind cunoscător al celor 10 candidaţi înscrişi, considerând că trăim într-o lume nouă, aşa am crezut atunci, că alegătorii vor alege oameni care au făcut ceva pentru Botoşani, care au ce arăta electoratului, cinstiţi, harnici, de cuvânt şi de onoare, nu propagandişti ca pe vremea PCR, m-am hotărât, şi în 5 zile am adunat numărul de semnături cu susţinători pentru a-mi depune candidatura la primăria Botoşaniului. Aveam următoarele atuuri:
Ø Eram localnic, născut, crescut în municipiul Botoşani
Ø Lucram la o unitate de importanţă strategică în judeţul Botoşani, de 32 de ani
Ø Eram recunoscut în oraş dar şi în judeţ ca un bun gospodar, ordonat, de cuvânt, un profesionist bun, într-un cuvânt, un bun conducător
Ø Eram unul din cei doi foşti conducători de instituţie, care la revoluţia din 1989 nu au fost fugăriţi de salariaţi
Ø Nu aveam obligaţii faţă de nimeni
Ø Aveam experienţă în toate domeniile: economic, agricultură, şantier şi cel mai important în a lucra cu oamenii
Ø Nu eram în gaşcă cu unii sau alţii, pentru a-mi susţine candidatura, am crezut că acestea sunt atuuri care îmi pot crea şanse reale la primăria Botoşaniului, în comparaţie chiar cu ceilalti 10 candidaţi.
Aşa am considerat atunci şi în prezent tot aşa văd lucrurile în ceea ce priveşte calităţile ce trebuie să fie îndeplinite de un candidat la o funcţie, chiar şi aceea de primar sau cu atât mai mult.
Dar în politică nu este chiar aşa.
În primul rând, în campanie, ca independent este foarte, foarte greu, însă nu imposibil. Eu am intrat în turul II, lucru greu de acceptat de către contracandidaţii mei, împreună cu candidatul USD, domnul Cojocaru Ioan( Dumnezeu să-l ierte). Candidatul PDSR-ului, Egner Florin a fost scos din joc, alături de ceilalţi 8 contracandidaţi ai mei.
În turul II, cele 4 mari partide de la vremea aceea( PDSR, USD, Convenţia Democrată şi APR) au făcut alianţă pentru sprijinul în turul II a domnului Cojocaru Ioan. Au circulat două motive împotriva mea:
1. Cum să câştige un Independent, ce sprijin are el ?
2. Dacă îl susţinem pe Cojocaru I., el fiind în USD, care provine din PSD(condus de Sergiu Cunescu), a fost primar pe vremea lui Ceauşescu şi alt calcul, în funcţie de cine va fi la guvernare( stânga sau dreapta), se spera ca Cojocaru I. să se „orienteze” spre viitoarea culoare de la guvernare, ca apartenenţă.
Deci în turul II eu am pierdut , Cojocaru I. a câştigat dar şi PDSR a pierdut guvernarea în toamnă, deci Cojocaru I. a rămas „de dreapta”, PDSR pierzând municipiul Botoşani.
Guvernarea „de dreapta” din 96 face să fie schimbat şi prefectul Baltă Mihai.
Eu optez pentru funcţia de consilier judeţean, adun o echipă de prieteni, viitori consilieri judeţeni şi împreună cu consilierii PDSR –ului, atingem majoritatea simplă din cei 39 de consilieri validaţi la Consiliul Judeţean, nu am formulat pretenţii la posturi, chiar convingem pe cei de la PDSR să cedeze un post celor de la PSD, repectiv domnului Ciobanu Gheorghe pentru funcţia de vicepreşedinte. Acest sprijin în negocieri au făcut ca în 1996 să preluăm conducerea Consiliului Judeţean Botoşani de la liberali. Aniculăese şi Manolache îşi văd visul cu ochii, unul preşedinte, celălalt vicepreşedinte.
La alegerile parlamentare din acelaşi an, PDSR intră în opoziţie, domnul Baltă Mihai rămâne fără funcţie dar şi se pierde şi preşedinţia ţării de către domnul Iliescu Ion, el rămânând senator.
După formarea Consiliului judeţean, domnul Aniculăese Ioan „dă la pace” cu fostul prefect A.Simionovici, chiar în câteva rânduri a înclinat să plece din partid, doar guvernarea catastrofală a Convenţiei îl face să rămână pe loc, ca prin minune.
Realizez şi eu că treaba nu merge, nici la guvernare, dar nici colegii pe care i-am ajutat şi susţinut să-i înlocuiască pe liberali la conducerea consiliului, nu sunt serioşi, aşa că îl contactez în 1998 pe domnul Simirad C., pe atunci primar al Iaşilor şi punem bazele Partidului Moldovenilor.
În 2000 domnul Simirad îl sprijină pe Emil Constantinescu, Partidul Moldovenilor este considerat un partid teritorial, organizaţia de la Botoşani îl sprijină pe domnul Ion Iliescu la preşedinţia României. Am făcut declaraţie publică în acest sens la una din vizitele domniei sale la Botoşani. Atunci am avut şi promisiunea domniei sale că „dacă va câştiga alegerile şi va deveni din nou preşedinte, mă va aştepta la Bucureşti la Cotroceni pentru a discuta despre problemele botoşănenilor”. Domnul Ion Iliescu este ales Preşedinte al României, bănuiesc că a uitat de promisiunea făcută, nereuşind să apuc vreodată să discut cu dumnealui, cu toate că am insistat de mai multe ori la consilierul lui personal, V.Opaischi.
Dar să revin pe moment la alegerile locale din 2000 când eu împreună cu partidul meu, Partidul Moldovenilor , candidez la Consiliul judeţean. Obţinem 3 posturi de consilieri judeţeni, 4 posturi de consilieri municipali. Consilierii mei din partid împreună cu alţi 4 consilieri judeţeni prieteni, cu cei ai PRM, ne asociem cu consilierii PDSR-ului şi formăm din nou, majoritatea în Consiliul judeţean, eu obţinând un post de vicepreşedinte, iar PRM, celălalt post de vicepreşedinte şi am ajutat ca Aniculăese să fie menţinut preşedinte al Consiliului Judeţean.
Deci cu tot sprijinul, PDSR în 2000 pierde o funcţie de vicepreşedinte la Consiliu, respectiv pe domnul Manolache C., acest lucru fiind discutat de multă lume mai ales ca o bilă neagră pentru el, el nefiind votat de cei din învăţământ, cu toate că din acest domeniu venea, nu mai spun de notorietatea lui ca fost vicepreşedinte al CJ.
Guvernarea Năstase mergea bine şi chiar foarte bine putem spune acum, după ce am văzut-o pe următoarea. La nivel de ţară dar şi de judeţ, apar lupte ascunse pentru o nouă guvernare de 4 ani. PDSR-istii se vedeau încă 4 ani la guvernare, politica devine un butoi cu pulbere, clica celor din 1996 acţionează, aveau unele exemple: înlăturarea lui Chiriacescu, a lui Mocanu, şi mânaţi de entuziasmatul Egner Florin care fiind primar al Botoşaniului din 2000, se vedea susţinut de electorat în proporţie de 70-80% şi îl suspendă din funcţia de preşedinte de organizaţie pe domnul Baltă Mihai, printr-un delegat, chipurile trimis de cei din Bucureşti, un anume subinginer Nichita Gheorghe, ajuns ulterior primar al Iaşilor, după ce Simirad a plecat în Cuba. Între timp, fără să mă întrebe cineva ceva, ocupându-mă serios de activităţile ce-mi reveneau, Partidul Moldovenilor fiind absorbit de PDSR, m-am pomenit secretar executiv al PDSR. Erau probleme în organizarea şi administrarea partidului. Ştiam că clica veche a PDSR nu mă acceptau, dar am tăcut, mi-am făcut treaba cu conştiinciozitate. Un exemplu: în februarie 2003, urma să avem o Conferinţă judeţeană. A fost închiriată sala mare a Teatrului Mihai Eminescu iar în dimineaţa în care urma ca la ora 10,00 să înceapă conferinţa, prin grija celor menţionaţi ca fiind clica veche a PDSR(actual PSD), pe toate scaunele din sală(aprox. 450) era pus ziarul local „Monitorul de Botoşani”, în care eram într-un fel denigrat. Întâmplarea a făcut că afară a pornit un viscol cumplit iar conferinţa nu s-a mai ţinut, delegaţii veniţi de la Bucureşti au rămas în biroul prefectului Macaleţi C. şi nu au mai văzut sala „ornată”. De atunci am ştiut cât de ostili îmi erau cei din clică, aşa zişi „colegi de partid”, dar totuţi, printr-o muncă asiduă, recâştig în vara anului 2004 preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani.
La partid s-au format mai multe tabere, urmau alegerile parlamentare şi prezidenţiale.
a. Tabăra lui Afrăsânei, Egner, Aniculăese, Macaleţi, Manolache, Marcu, etc.
b. Tabăra lui Baltă, Dreţcanu, Macaleţi, Ciofu, o parte din directorii de la „deconcentrate”.
Celor din cele două tabere li se potrivea ca o mănuşă proverbul indian „ Trădarea s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, făţărnicia”.
Oricum, pe mine nu mă admiteau nici unii, nici alţii. Aşa că la apariţia subinginerului Nichita Ghe. am tăcut din nou, mi-am dat seama că nu aveai cu cine să discuţi, era ca şi cum „ te pişai contra vântului” şi am luat preşedinţia interimară a partidului, la data de 25 oct. 2004, rămânând şi secretar general la organizaţiei.
Nu ştiu care a fost motivul, sau poate-l ştiu, MUNCA, CREDIBILITATEA, însă partidul s-a revigorat odată cu preluarea conducerii lui de către mine, poate şi pentru faptul că am discutat cu fiecare în parte la nivelul organizaţiilor locale, cu oamenii, chiar mulţi spuneau că se întâmplă un lucru nou în partid şi ca dovadă, rezultatele alegerilor locale din 2004 a situat organizaţia PSD Botoşani pe locul I pe ţară la alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Duşmanii mei, cârcotaşii din partid s-au mai înmuiat, însă întâmplarea face să se piardă preşedinţia României la 12 decembrie 2004 şi ulterior PSD a pierdut guvernarea.
Nu închei acest capitol până nu clarific procedura de nominalizare de la centru a viitorilor candidaţi pentru Parlament în 2004.
A fost o comisie formată din : Adrian Năstase, Octav Cozmâncă, Laurenţiu Cazan, Miron Mitrea, Ilie Sârbu , două persoane necunoscute şi câţiva colegi cu funcţii mai mici.
Atunci a fost „scos” Baltă M, pentru care chiar am insistat să fie menţinut pe un loc eligibil. A fost scoasă de pe listă şi doamna Afrăsânei V., deşi ştiam că o susţine dl. Mitrea M., însă nu am dat apă la moară unui scandal cu ea. L-am susţinut pe Costică Macaleţi care era propus pe un loc incert eligibil. L-am susţinut pe Buhăianu C. pentru că era singurul tânăr, de asemenea pe doamna Dreţcanu Doina. Au mai fost impuşi pe liste: Răzvan Teodorescu, Vasilescu G. şi Malaimare Mihai.
Ceea ce am scris despre acest subiect poate vreodată va fi confirmat de membrii comisiei centrale din acea perioadă.
Voi reveni.
CC

Lumina, adevăr, pace şi bucurie

Lumina Sfintei Invieri să pătrundă în sufletul şi în inimile voastre bucurându-vă de minunea Invierii Domnului nostru Iisus Hristos!

Cu respect şi prietenie,

Conţac Constantin

Conspiraţia – lucrare în două acte

Perioadele: 1947 – 1954.04.17
2002 - 2009.04.17

Eroii principali

1. Gigi Nichitov Roscvici Ciripitolov - subinginer delegat cu ordinea in judeţul Botoşani, omul de serviciu al partidului

2. Ana Viorica Pauker Afrosânovschi Ghizdeevna – responsabilul cu ideologia trădării

3. Ştefanevici Mihailovici Fariş Darimob – coordonator din umbră al lucrării

4. Iosif Andreievici Chişinevschi Doleanu – regizor maşinist liber limbist

5. Alexandreevici Costică Mălăieţ Drăghici – maestru de lumini şi umbre

6. Iosif Visarionovici Ghiţă de Avrămeni - agitator în somnul reptilelor roşii, autointitulat doctorand în ştiinţa mămăligii revoluţionare

7. Sonia Ciofuţ Tamara Cosânzeana - responsabil cu eliminarea stresului gândirii capetelor perfect bărbăteşti ale organizaţiei

8. Vâzgolici Ghiorghi Dejovici Morcov - aligatorul bălţii

9. Micşuninschia Doniţa Dreţcovici – responsabilul cu manipularea "cui se mai lasă" de bună voie

10.Teohari Dorinovici Georgescu Alexeevici - vânzător la taraba din piaţa politică

11.Avramovici Vasileevici Bunaciu Halase – cumpărător la taraba politică

12.Manuelita Zoologicum Pisicovschi - competenta veterinară a grupului de capete roşii din grădina partidului

13.Valeriu Tatianovici Volokiţân Dornoviciu – cercetătător al faunei alfa din partidul lui Frăsânovschi

Cele două conspiraţii se derulează cam în aceeaşi perioadă de 7 ani, dar la o diferenţă de 55 ani. Tema piesei prost regizată este aceeaşi – conspiraţie şi asasinare, doar că prima se termină cu împuşcarea „ suspectului” în noaptea de 16 spre 17 aprilie 1954, iar în al doilea caz eroul se eliberează, lăsându-i pe asasini să-şi mai numere o dată propriile greşeli, daca nu-i prea mult pentru constiinta lor subţiratecă. Voi reveni cu textul integral.

C.C.