vineri, 24 aprilie 2009

„ Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare”( Tudor Muşatescu)

Episodul cu plecarea lui Aniculăese la Cernăuţi şi altele ......

Reiau discuţia de mai înainte, întorcându-mă la sfârşitul anului 2003, când se punea problema plecării preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani, domnul Aniculăese I. în funcţia de consul economic la Consulatul României din Cernăuţi şi când urma să se aleagă un alt preşedinte de CJ, conf. Legii 215/2001.
Din surse neoficiale, se auzea despre colegii de partid( aici a se avea în vedere, preşedintele Organizaţiei judeţene PSD, domnul Baltă M. dar şi prefectul judeţului reprezentat de dl. Macaleţi C.), că, de comun acord cu fostul preşedinte Aniculăese I. îl susţin pe vicepreşedintele Dorin Ciuştea, membru PRM la preşedinţia Consiliului.
Menţionez că mai tot timpul eram omis la discutarea problemelor esenţiale în rolul partidului nostru în administrarea judeţului. Bănuiesc că această izolare a mea a început din anul 1999-2000 când fiind consilier judeţean, am avut un conflict cu prefectul judeţului Botoşani, domnul Simionovici A. şi preşedintele Consiliului judeţean, domnul Aniculăese I. Atunci Aniculăese I. solicitase Comisiei de buget finanţe a consilierilor judeţeni, a cărui secretar de comisie eram, să se precizeze într-unul din procesele verbale ale şedinţei comisiei că se vor atribui 3 lucrări de construcţie către firme preferenţiale, lucru la care m-am opus categoric, recomandând desfăşurarea de licitaţii ( pe atunci nu se prea dădea importanţă licitaţiilor). Îmi amintesc că datorită refuzului meu, lucrările au dispărut, dar ulterior, în 2000-2001, fiind vicepreşedinte, am fost nominalizat pentru participarea la recepţia lucrărilor, deci ele au fost duse la îndeplinire pe alte căi.
De asemenea îmi amintesc că în perioada când funcţiona Delegaţia permanentă a CJ, a fost organizat un puci pentru a fi demis fiul meu din funcţia de director executiv la D.J.D.P.Botoşani, motivat că nu a închis ochii şi nu a plătit către SC. Drumuri şi Poduri SA Botoşani, condusă pe atunci de ing. Oniciuc Eugen cantitatea de 12.500 litri de benzină, chipurile că această cantitate s-ar fi consumat, însă se încerca de fapt să se justifice nişte lucrări neefectuate de SC DP SA către Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Botoşani. Cred că aceste ieşiri ale mele legate de aceste abuzuri mi-au pus în cârcă, au mai scornit şi altele de care nimic nu ştiam, însă mă ţineau la distanţă, considerându-mă periculos pentru viaţa lor secretă la Consiliu şi la partid.
Deci, iată-ne în ziua de 22.12.2003 înaintea şedinţei de CJ, în procent de 99% era estimată alegerea pe funcţia de preşedinte de CJ a domnului Ciuştea Dorin, apreciat şi acceptat de fostul preşedinte Aniculăese, de preşedintele Baltă M. dar şi de prefectul Macaleţi C. Întâmplarea a făcut că la plecarea la post a dlui Aniculăese I., fiind vicepreşedinte înlocuitor la comanda preşedintelui, în ordinea alternativă de înlocuire între vicepreşedinţi, se sărbătorea şi Ziua eroilor revoluţiei din dec. 1989 în aceeaşi zi cu desfăşurarea şedinţei de CJ. Am dispus ca directorul de la Buget finanţe a CJ să înlocuiască prezenţa preşedintelui la manifestările de depunere coroane, la ora 10,00. ora de începere a şedinţei CJ. Atunci am fost refuzat categoric de directorul nominalizat să participe, motivând că nu mă înlocuieşte că oricum de la ora 10, 10 şi ceva va fi alt preşedinte la CJ (?!, tupeu nu glumă). Nu reţin dacă a mai participat vreun înlocuitor la ceremonie, dar ştiu că la şedinţa de alegeri am fost ales preşedinte cu 29 de voturi din cele 39 ale consilierilor. Vă puteţi da seama ce bombă a fost pentru adversarii mei din partid care plănuiseră totul în amănunt ! Bineînţeles că în faţa mea au fost mieluşei, plini de lăudăroşenie zaharisită până la greaţă, însă pe la spate au început diversiunile.
Ø Prima diversiune: pe data de 03.01.2004 la Consiliul Judeţean Botoşani s-a prezentat Curtea de Conturi pentru verificarea Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri unde era fiul meu director executiv. Actul de lucrătură politică începe la această dată de 03.01.2004 pentru că cei de la Curte mi-au şoptit că au ordin de la deputatul şi preşedintele PSD, Baltă Mihai, prefectul Macaleţi Costică, susţinuţi de deputata Afrăsânei Viorica, Marcu Gheorghe, Dreţcanu Doina să „ găsească ceva, orice care să mă termine politic”.
Ce a urmat, începând cu 03.01.2004 voi reveni la capitolul înscenat tot de aceste fiare perverse, în cel al „incompatibilităţii” mele şi relaţia cu DNA.
Revin deci la ipostaza de preşedinte ales în locul lui Aniculăese la CJ, după dejucarea mizeriilor şi trădărilor de către „colegii de partid”, deci după plecarea lui Aniculăese la Cernăuţi.
A fost o muncă titanică în cadrul Consiliului, nu sunt genul de om care să fugă de muncă, însă nu munca era grea, sunt obişnuit cu ea de mic, ci faptul că aceste lichele mă sapau pe la dos continuu, pe faţă nu ziceai, toţi erau o miere şi o dulceaţă, însă prin spate coceau scenarii şi făcături, dau un mic exemplu: începând cu ianuarie 2004, cele 6 spitale judeţene au trecut în subordinea CJBT. Pentru început am avut conflict ce Direcţia de sănătate publică Botoşani, cu dna dir. Ciofu Tamara, susţinută de Baltă Mihai şi prefectul Macaleţi C., care au refuzat categoric organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori. Cu toate eforturile mele acestea nu s-au ţinut. Toţi directorii celor 6 spitale aveau mandatul expirat, recunosc că nici prin cap nu mi-a trecut să-i schimb ci doar am vrut să fim în legalitate. Am avut o totală opoziţie, mult mai târziu am aflat motivele, e lesne că nu pot fi scrise pe hârtie.
Totuşi menţionez că după pierderea guvernării de către PSD, cu începere de la 01.01.2005, toţi au declarat că nu au fost membri ai partidului nostru niciodată măcar, aşa că e lesne de ce s-au luptat cei de mai sus pentru menţinerea lor pe funcţii.
A urmat un conflict cu încasarea C/V apei, reuşind să aprob un regulament de citire a apometrelor din apartamentele consumatorilor, blocând în felul acesta încasarea ilegală a unor mari cantităţi de apă de la populaţie de către familia domnitoare Afrăsânei( bărbatul director, ea deputată). La acest capitol am înveninat-o pe Afrăsânei Viorica care lupta la Bucureşti la ANRSP, împreună cu soţul director la Apa Grup, să nu fie aprobat Regulamentul de furnizare al apei şi populaţia să plătească în continuare la pauşal sume astronomice.
Văd că în prezent, 24.04.2009, se doreşte aprobarea unui regulament de furnizare a apei prin care să se revină la barbaria de atunci, când eu în calitate de preşedinte de CJ primeam sute de oameni în audienţă cât şi petiţii ale cetăţenilor că le vin facturi de zeci de milioane de lei vechi, pe apă neconsumată.
În fine, aceste probleme au durat în primele 4-5 luni ale anului 2004, intrând direct în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2004, o campanie obositoare, dar cu o mare susţinere din teritoriu, în urma căreia PSD obţine 14 consilieri judeţeni şi cu ajutorul lor recâştig preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani.
Următoarele 6 luni au fost de calvar pentru conducerea judeţului, aveam opoziţie ascunsă în partid, cu toate că susţinerea din teritoriu, de la organizaţiile locale era aproape de 90%, mă lucra în continuare preşedintele PSD, Baltă Mihai, prefectul Macaleţi C., parlamentarii noştri şi câţiva directori de-ai lor de la deconcentrate, pe lângă cei 16 consilieri ai opoziţiei din Consiliul Judeţean. Colac peste pupăză se produce marea trădare a conservatorilor şi automat, un senator de pe listele noastre dar şi vicepreşedintele susţinut tot de noi de la PSD, deci doamna Lozneanu M. de la PUR(actualmente PC), trec de partea Alianţei cu PD şi PNL. În ianuarie 2005, deci PSD pierde guvernarea, intră în opoziţie şi cei care erau odinioară în opoziţie sunt acum la putere.
La toate acestea se adaugă şi disponibilizaţii partidului nostru, scoşi din funcţii de noua putere a Alianţei. Ce a urmat în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 voi descrie pe capitole.
Ø Pentru că am mai pomenit, voi începe cu scena regizată şi lucrată de „colegii” mei din partid, cea cu Incompatibilitatea şi DNA .
De la bun început declar că nu am fost niciodată INCOMPATIBIL pe funcţiile deţinute, aşa cum se precizează în OUG nr. 5/2002. În acest sens relatez:
Ø La apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2002, pentru o siguranţă a deciziilor ce urmau să fie luate, am cerut în baza unei cereri scrise, prefectului Macaleţi Costică să-mi precizeze în conformitate cu OUG 5/2002, statutul meu de demnitar ales relativ la fiul meu, funcţionar public. Atunci am primit în scris că NU EXISTĂ INCOMPATIBILITATE, menţionându-se că în acest sens, Prefectura a solicitat şi poziţia Guvernului, mai precis a Ministerului Administraţiei Publice. Ulterior prefectul a prezentat presei din Botoşani un răspuns dat de Guvern precum că nu sunt incompatibil pe funcţia pe care eram, iar în paralel a trimis şi un control spre verificare şi clarificare încă o dată a situaţiei. În privinţa aceasta s-a aşternut liniştea pe această temă, dar după scoaterea de pe lista de candidaturi pentru Parlament a dnului Baltă M. şi a dnei Afrăsânei V., care încă o dată afirm, nu mi s-a datorat mie, la care s-a adaugat şi Marcu nemulţumitul că nu a intrat în Parlament, apele s-au tulburat şi mai tare.
Pentru început am fost invitat de noul prefect al judeţului, făcându-mi-se propunerea de a discuta cu conducerea societăţii unde sunt acţionar să se intre într-o asociere la lucrări, fie la Autostrada Transilvania, fie în zona Aradului. I-am comunicat că eu chiar dacă sunt acţionar, alte legături din 2000 nu am, în calitate de demnitar ales şi nu m-am arătat interesat de propuneri.
În martie 2005 îmi moare mama, iar ulterior noi cei 5 copii urma să facem actele legale de succesiune.
Prin iunie-iulie 2005 sunt invitat din nou la prefect, care îmi spune că are informaţii că mama mea nu ar avea Titluri de proprietate legală pentru pământul pe care l-am moştenit şi printre altele, dacă aş fi de acord să renunţ la suprafaţă(2000-3000mp), el s-ar face că nu vede, dar în caz contrar, el poate anula Titlul de proprietate. Bineînţeles că i-am spus că de aş fi fost de acord , mai erau ceilalţi 4 fraţi aşa că l-am refuzat categoric, considerând că actele sunt legale, pământul era şi întabulat încă din 2002, că la vremea primirii Titlului, o bătrână la aproape 80 de ani, ce afacere putea să facă şi mai ales încă din 2002, primăria a somat-o să plătească impozit, chiar dacă beneficia de reducere de văduvă de veteran de război, ocazie cu care mama a plătit impozit, dar a încercat întabularea, constatând că pământul din acte nu exista. Ulterior comisia de fond funciar a dat cantitatea lipsă, care din nou , la întabulare lipsea, comisia mai intervenind încă o dată cu completări. Pur şi simplu, îşi bătuse joc de proprietatea părinţilor noştri. De altfel această bătaie de joc continuă şi azi, noi moştenitorii cu toate că ne sunt recunoscute toate drepturile, nu putem să folosim aproximativ 50% din suprafaţa pentru care avem acte legale, dacă mai ţinem cont că deja au trecut 20 de ani. Atenţie ! În România de azi, sunt sigur că nu sunt singurul caz- pământ confiscat de comunişti în 1959, recunoscut abuzul statului din acea vreme, nerecuperat nici în 2009.
Despre pământ voi scrie un alt capitol.
Să revenim la perioada ce a urmat după refuzul prefectului de a ceda acea suprafaţă de teren, din informaţii neoficiale, pentru o cunoştinţă de-a soţiei dlui prefect(un caz similar ulterior s-a produs şi la Iaşi, soldat cu implicarea prefectului de Iaşi).

Voi reveni.
CC

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu