vineri, 24 septembrie 2010

“Minţile strălucite discută idei. Minţile luminate discută evenimente. Minţile “scurte ” discută oameni” – Eleanor Roosevelt

Avem şi noi frustraţii nostri, pe Siret la vale………….. trecea o moară stricată.



În viaţa noastră de toate zilele, întâlnim sau mai bine zis “găsim pierduţi “, pe la colţurile zilelor şi anilor, inşi frustraţi, jigodii lătrătoare, care îşi zic “luptători ai demoncraţiei”, din poziţia celor care, chinuiţi, “în genunchi”, în faţa sponsorului, “ei combate ” serios şi pătimaş pe vreunul, acelaşi, aşa ca să dea bine în faţa boborului, însetat de dreptate, adevăr şi răzbunare, căci invidioşii vor muri vreodată, însă invidia niciodată. Inălţător sentiment, nu ?
Bubele de pe fesele obrajilor lor, nu reuşesc decât să ascundă parţial, adevăratele lor apucături, de delatori la toate regimurile, de golani “cu bolentin de derectur de ziar în Botşeni”, în care toate mirosurile emanate de o digestie rapidă a propriei lor conştiinţe, sunt ascunse cu grijă, la toaleta redacţiei.
Oricum, astfel de jigodii lătrătoare, nu înseamnă ceva în ochiul omului simplu, sătul de manipulări şi minciuni, şi aşa, încă o dată, frustrarea lor naşte monştri mai buboşi decât proprietarul sentimentului/ ţâdulei,care înlocuieşte popuşoiul de la buda tranziţiei.
E trist că după 20 de ani de democraţie, cel mai tare s-a dat “în bărci” tanti presa, taman bătrâna şi fluşturateca asta, nesătulă, fără să lase vreo portiţă de afirmare şi uneia mai tinere, mai neînrolate la vreun “felinar roşu”…..asta încă se vinde, la indivizi de aceeaşi teapă şi cum sunt mulţi…..oricum, vajnicii ei reprezentanţi, care mai ieri îşi calculau tirajele la sume de zeci milioane, acum se bat pe un spaţiu digital, îngust şi nebăgat în seamă, decât pentru a mai înjura încă o dată clasa politică şi pe ei, în măsura în care cântă pe toate vocile şi culorile partidelor.
Se poartă roşu, asortat cu portocaliu, verde, mov, galben, albastru şi puţin alb în România, pe fond de negru profund, rezultat al politicilor publice fără rezultate, toate pe aceeaşi “buleandră”, căreia în derâdere, jigodiile lătrătoare, îi spun poporul roman.
Până când vor vedea românii că sunt manipulaţi, există riscul ca jigodiile să se perpetueze, sub alte nume. Atâta doar că piesa fiind aceeaşi, lumea e plictisită şi-i va trata cam cum se întâmplă azi, cu dosul figurii adică.
Aa, poate ar mai fi interesaţi unii.....uitam,scuze... de cei interesaţi să sufere oleacă mai puţin de pe sama hemoroizilor.


Din Botoşani, cu prietenie, pentru cei cu minţile strălucite,

CONŢAC CONSTANTIN