vineri, 24 septembrie 2010

“Minţile strălucite discută idei. Minţile luminate discută evenimente. Minţile “scurte ” discută oameni” – Eleanor Roosevelt

Avem şi noi frustraţii nostri, pe Siret la vale………….. trecea o moară stricată.



În viaţa noastră de toate zilele, întâlnim sau mai bine zis “găsim pierduţi “, pe la colţurile zilelor şi anilor, inşi frustraţi, jigodii lătrătoare, care îşi zic “luptători ai demoncraţiei”, din poziţia celor care, chinuiţi, “în genunchi”, în faţa sponsorului, “ei combate ” serios şi pătimaş pe vreunul, acelaşi, aşa ca să dea bine în faţa boborului, însetat de dreptate, adevăr şi răzbunare, căci invidioşii vor muri vreodată, însă invidia niciodată. Inălţător sentiment, nu ?
Bubele de pe fesele obrajilor lor, nu reuşesc decât să ascundă parţial, adevăratele lor apucături, de delatori la toate regimurile, de golani “cu bolentin de derectur de ziar în Botşeni”, în care toate mirosurile emanate de o digestie rapidă a propriei lor conştiinţe, sunt ascunse cu grijă, la toaleta redacţiei.
Oricum, astfel de jigodii lătrătoare, nu înseamnă ceva în ochiul omului simplu, sătul de manipulări şi minciuni, şi aşa, încă o dată, frustrarea lor naşte monştri mai buboşi decât proprietarul sentimentului/ ţâdulei,care înlocuieşte popuşoiul de la buda tranziţiei.
E trist că după 20 de ani de democraţie, cel mai tare s-a dat “în bărci” tanti presa, taman bătrâna şi fluşturateca asta, nesătulă, fără să lase vreo portiţă de afirmare şi uneia mai tinere, mai neînrolate la vreun “felinar roşu”…..asta încă se vinde, la indivizi de aceeaşi teapă şi cum sunt mulţi…..oricum, vajnicii ei reprezentanţi, care mai ieri îşi calculau tirajele la sume de zeci milioane, acum se bat pe un spaţiu digital, îngust şi nebăgat în seamă, decât pentru a mai înjura încă o dată clasa politică şi pe ei, în măsura în care cântă pe toate vocile şi culorile partidelor.
Se poartă roşu, asortat cu portocaliu, verde, mov, galben, albastru şi puţin alb în România, pe fond de negru profund, rezultat al politicilor publice fără rezultate, toate pe aceeaşi “buleandră”, căreia în derâdere, jigodiile lătrătoare, îi spun poporul roman.
Până când vor vedea românii că sunt manipulaţi, există riscul ca jigodiile să se perpetueze, sub alte nume. Atâta doar că piesa fiind aceeaşi, lumea e plictisită şi-i va trata cam cum se întâmplă azi, cu dosul figurii adică.
Aa, poate ar mai fi interesaţi unii.....uitam,scuze... de cei interesaţi să sufere oleacă mai puţin de pe sama hemoroizilor.


Din Botoşani, cu prietenie, pentru cei cu minţile strălucite,

CONŢAC CONSTANTIN

marți, 30 martie 2010

HRISTOS A ÎNVIAT, PENTRU NOI TOŢI !


Am în minte, acum, aproape de sfintele sărbători ale Paştilor, cuvintele Părintelui Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă, pe care doresc să vi le împărtăşesc şi vouă, deşi poate unii dintre dvs. le ştiţi prea bine......

" Este Har.........
- să iubeşti fără să fii iubit..........
- să slujeşti fără să fii preţuit......
- să dăruieşti fără să ţi se mulţumească.......
- să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască.....
- să ierţi fără să fii iertat.....................
- să-l susţii pe cel care te-a lepădat........
- să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit.......
- să crezi deşi nu vezi faţă în faţă................
- să crezi deşi nu eşti pe deplin lămurit......
- să investeşti clădind fără speranţe...........
- să taci pentru a nu face rău aproapelui........
- să vorbeşti de dragul adevărului..................
- să te jertfeşti pentru dreptate......................
- să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti...
- totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros să te lipseşti....
Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har !"

Cu deosebit respect,

Conţac Constantin


luni, 8 martie 2010


8 Martie 2010
Cu respect şi consideraţie,
Conţac Constantin



luni, 1 martie 2010


O primăvară frumoasă !
Să aveţi parte de sănătate şi bucurii în familiile domniilor voastre, să înflorească mai mult speranţa, ca astfel să fim pregătiţi când surprizele plăcute ne vizitează.
Cu respect,
Conţac Constantin



joi, 24 decembrie 2009


Domnul Nostru Iisus Hristos s-a născut !
Ca să ne aducă bucurie, linişte în suflet şi căldură în inimile pline de speranţă.
Multă sănătate, credinţă şi nădejde, nu suntem singuri !
Cu mult respect pentru toţi botoşănenii,

Constantin Conţac







marți, 8 decembrie 2009

Dumnezeu nu bate cu ciomagul !

De ce a pierdut Mircea Geoană " Preşedinţia" ?

Răspunsul este foarte simplu : prin eliminarea mea din partid, s-a eliminat de la preşedinţie.
Motivaţia este următoarea : În anul 2004, în turul 2 pentru Adrian Năstase, au votat 143.924 de botoşăneni, faţă de 124.834 cetăţeni, care au votat pentru Mircea Geoană acum, în 2009.Deci, matematic, Mircea Geoană pierde 19.090 de voturi în Botoşani în 2009.
În 2004, printr-o organizare şi o mobilizare ireproşabile, în judeţul Botoşani, prezenţa la vot a fost de 217.389 persoane, faţă de 201.381 prezenţa în 2009, deci cu 16.008 persoane mai puţine, presupunând că acestea au fost mici simpatizanţi şi care nu s-au prezentat la vot, dezaprobând gestul PSD-ului de excludere a mea din partid. Au fost care au afirmat acest lucru.
Este necesar de spus că, în 2004 când eram preşedinte, cele 143.924 de voturi le-am obţinut numai cu partidul, împotriva coaliţiei PD, PNL,PRM(Alianţa DA), iar dacă în 2009, din cele 124.834 voturi, am scoate doar cele 20% ale PNL, putem afirma că PSD a mai pierdut 25.000 de voturi. Dacă adunăm 19.020 + 16.008 + 25.000 = 60.098 voturi. Să presupunem că cel puţin 50% din cele 60.098 voturi, adică 30.049 voturi au plecat pentru domnul Preşedinte Băsescu, prin acelaşi simplu calcul matematic, rezultă că avantajul de 70.048 de voturi pentru Băsescu - 30.049 voturi plus 60.098 = 100.097 de voturi, deci Mircea Geoană a pierdut alegerile la Botoşani, per total.
Nu am scris aceste rânduri din frustrare, ci pentru a demonstra monstruoasa şi păguboasa acţiune a destituirii mele din partid,pur şi simplu matematic, din dorinţa de a demonstra incompetenţa celor cu care m-au înlocuit, cât şi a celor care au hotărât asta.
Consider că toate cele demonstrate matematic mai sus sunt şi o voinţă a Bunului Dumnezeu, iar alegerea ca Preşedinte a domnului Traian Băsescu, îmi dă o linişte sufletească, vinovaţii fiind pedepsiţi.
Dumnezeu te ridică, dar tot el te coboară.
Mai vorbim.
CC
Să ne luăm porţia de adevăr
  • sau cât de greu este să rupi mâţa în două

Au trecut alegerile prezidenţiale şi suferinţa unora a devenit bucuria altora. Porţia de democraţie a fost asezonată cu multe sondaje "după chipul şi asemănarea celor care le-au comandat", cu observaţia că aici la Botoşani, da, cei care au făcut chef mare în noaptea alegerilor şi s-au cam pripit, părerea multora, au avut dreptate. Au avut dreptate să trâmbiţeze din timp că vor înroşi judeţul şi că urmează să se pregătească scaunele de miniştri pentru capetele lor super. Concluzia? Un hohot de plâns după multe de râs, când euforia şampaniei "Deutz" i-a cuprins pe cei "mai apropiaţi de oamenii simpli şi fără venituri", ei aşa da, socialdemocraţie în euforie.

Una "socială democrată" le-a zis colegilor de la IŞJ că, luni, adică ieri, "să găsească demisiile pe masă", adicătelea urma să-şi preia scaunul de "generală". Ce frumos, ce trist....

În sfârşit, eu, personal mă bucur de rezultat, mă întristez că mulţi au votat în necunoştinţă de cauză, dând girul unor profitori care numai "socialdemocraţi" nu sunt.

Totodată mulţumesc tuturor prietenilor, colegilor mei care au votat alături de mine, susţinându-l pe Traian Băsescu, de aici şi din alte oraşe ale ţării.Am vorbit cu mulţi oameni, gândind la rece, altă soluţie mai bună pentru România anului 2009, nu este decât domnul Băsescu şi poate că nu este întâmplătoare realegerea lui, Dumnezeu are un plan cu noi şi îi trebuie omul potrivit, iar Băsescu poate să schimbe lucrurile în bine. Nu este aşa că pentru asta trebuie voinţă, tărie, putere, inteligenţă, personalitate, neinfluenţarea propriilor opinii, încăpăţânare, putere de muncă, spirit inovator ? Ei bine, spre deosebire de celălalt, Băsescu are aceste calităţi, adică să privim spre viitor, pentru România, nu pentru momentul de acum, pentru interesele de moment, personale.

A fost greu dar a ÎNVINS BĂSESCU !

Să-i dea Dumnezeu sănătate şi puterea de a duce la îndeplinire ceea ce trebuie să facă.

Voi reveni.

CC