Astăzi, îmi propusesem ca după terminarea programului, să mă retrag la una din locaţiile în care pot vorbi cu mine însumi, fără prieteni, fără televizor, fără radio......în linişte şi tihnă, rectific, nu chiar singur, cu Igor în dreapta mea, câinele meu, caucazian, crescut de mic de mine şi care acum aproape m-a ajuns în greutate, bunul meu prieten şi mai ales foarte credincios.
Ziceam să reiau povestirea vieţii mele de până acum, aşa cum am început-o prin februarie 2008, dar după avalanşa de mizerii şi acuze care ne asaltează şi suntem aproape obligaţi să le suportăm, parcă prea idilic ar fi subiectul cu anii copilăriei, tinereţii, ei Doamne, cine se mai gândeşte la asta, astăzi ?, deşi ar trebui să ne facem timp să realizăm de unde am pornit, cât de greu sau uşor a fost şi cât am adunat la înţelepciune? sau nu am adunat, ci am risipit sau ne risipim pe noi înşine în dispute infinte......
În ce societate trăim noi astăzi ? de cine suntem dirijaţi, manipulaţi ? democratică nu prea este, capitalistă nici atâta, comunistă nici pe departe, tranzitorie spre ceva...nu, pentru că ştim unde vrem să ajungem, în dezvoltare nici atât, pentru că vedem că , pe zi ce trece sărăcim mai mult, în ciuda statisticilor înfloritoare şi profund manipulatorii....ce să înţeleagă omul simplu, care munceşte de dimineaţă până seara, într-un loc de muncă, care în statistici este unul "acoperitor pentru coşul zilnic"?
De fapt acel OM, nu mai apucă să gândească ce e cu el, e prea prins de preţuri, de miraje cu "6 din 49", de "elodii si magde ciumac", de oferte supertentante de a beneficia de porţii de fericire , drămuite cu grijă de marile concerne economice, de promisiuni de bunăstare într-un viitor prea îndepărtat de viaţa lui scurtă şi plină de sacrificii.....şi este bine pentru ăilalţi de ştiu ce şi cum se va scumpi benzina, pâinea.....dreptatea.....da bine zis, dreptatea, ce o mai fi însemnând şi asta?
Cât costă dreptatea? Cine o poate da şi cui i se poate face favorul de a i se recunoaşte aceasta ?
Baţi la uşile mari, somptuoase, ale justiţiei şi te duce această mare şi deşteaptă doamnă la calendele greceşti să speri că o vei vedea vreodată.....pe ea, dreptatea, nu pe altcineva, dar dacă între un biet amărât petent şi doamna de mai sus, se interpune un sfat, o intervenţie, o vorbă, chiar că n-o mai vezi niciodată.....greşesc ? unii vor zice că da, alţii vor spune că am dreptate să spun asta, dar oricum nu contează pentru "ăilalţii" de mai sus.
Suntem la o mare cotitură a istoriei, greu de dus, fiecare plăteşte un tribut acestei stări de lucruri, fiecare român, ori de aici, ori plecat în afară, suferă.....cel puţin aşa văd eu lucrurile, iar dacă cei care decid soarta acestui neam, nu "prind" cu fineţea gândirii (dacă o au)aceste semnale de descompunere a noastră, ca neam, va fi vai şi amar de noi.
E ca în Vechiul Testament, când tot poporul aştepta un Salvator, un Mesia care să-i scoată din starea în care erau, noi putem spera la acest lucru? măcar?
Igor nu mă lasă, îmi indică nişte posibili agresori, în curte, vedenii de câine "vigilent", tot o speranţă că cineva va sări să ne apere de răutatea unora programaţi să distrugă neamul acesta, mai există...
Mai vorbim,
Constantin Conţac
Ziceam să reiau povestirea vieţii mele de până acum, aşa cum am început-o prin februarie 2008, dar după avalanşa de mizerii şi acuze care ne asaltează şi suntem aproape obligaţi să le suportăm, parcă prea idilic ar fi subiectul cu anii copilăriei, tinereţii, ei Doamne, cine se mai gândeşte la asta, astăzi ?, deşi ar trebui să ne facem timp să realizăm de unde am pornit, cât de greu sau uşor a fost şi cât am adunat la înţelepciune? sau nu am adunat, ci am risipit sau ne risipim pe noi înşine în dispute infinte......
În ce societate trăim noi astăzi ? de cine suntem dirijaţi, manipulaţi ? democratică nu prea este, capitalistă nici atâta, comunistă nici pe departe, tranzitorie spre ceva...nu, pentru că ştim unde vrem să ajungem, în dezvoltare nici atât, pentru că vedem că , pe zi ce trece sărăcim mai mult, în ciuda statisticilor înfloritoare şi profund manipulatorii....ce să înţeleagă omul simplu, care munceşte de dimineaţă până seara, într-un loc de muncă, care în statistici este unul "acoperitor pentru coşul zilnic"?
De fapt acel OM, nu mai apucă să gândească ce e cu el, e prea prins de preţuri, de miraje cu "6 din 49", de "elodii si magde ciumac", de oferte supertentante de a beneficia de porţii de fericire , drămuite cu grijă de marile concerne economice, de promisiuni de bunăstare într-un viitor prea îndepărtat de viaţa lui scurtă şi plină de sacrificii.....şi este bine pentru ăilalţi de ştiu ce şi cum se va scumpi benzina, pâinea.....dreptatea.....da bine zis, dreptatea, ce o mai fi însemnând şi asta?
Cât costă dreptatea? Cine o poate da şi cui i se poate face favorul de a i se recunoaşte aceasta ?
Baţi la uşile mari, somptuoase, ale justiţiei şi te duce această mare şi deşteaptă doamnă la calendele greceşti să speri că o vei vedea vreodată.....pe ea, dreptatea, nu pe altcineva, dar dacă între un biet amărât petent şi doamna de mai sus, se interpune un sfat, o intervenţie, o vorbă, chiar că n-o mai vezi niciodată.....greşesc ? unii vor zice că da, alţii vor spune că am dreptate să spun asta, dar oricum nu contează pentru "ăilalţii" de mai sus.
Suntem la o mare cotitură a istoriei, greu de dus, fiecare plăteşte un tribut acestei stări de lucruri, fiecare român, ori de aici, ori plecat în afară, suferă.....cel puţin aşa văd eu lucrurile, iar dacă cei care decid soarta acestui neam, nu "prind" cu fineţea gândirii (dacă o au)aceste semnale de descompunere a noastră, ca neam, va fi vai şi amar de noi.
E ca în Vechiul Testament, când tot poporul aştepta un Salvator, un Mesia care să-i scoată din starea în care erau, noi putem spera la acest lucru? măcar?
Igor nu mă lasă, îmi indică nişte posibili agresori, în curte, vedenii de câine "vigilent", tot o speranţă că cineva va sări să ne apere de răutatea unora programaţi să distrugă neamul acesta, mai există...
Mai vorbim,
Constantin Conţac
