- unul, se pare că voi avea mai mult timp să mi-l dedic mie,
- iar al doilea motiv, aş dori să se folosească de cele scrise aici, cei care vor fi angrenaţi în viitoarele alegeri şi care, normal, vor dori ca legea să fie respectată.
Incerc să fiu puţin mai explicit, legat de cel de-al doilea motiv şi anume:
Legea 67/2004, art. 121, la aliniatul 2, arată că, numai hotărârile instanţelor de judecată, pot fi definitive şi irevocabile şi DOAR împotriva lor, nu există căi de atac.
În schimb, Hotarârile emise de Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central(BEC),sunt acte cu caracter jurisdicţional, emise de organe administrative, iar aceste acte, pot fi atacate îm justiţie, potrivit Legii Contenciosului administrativ, reglementare clară, stabilită prin Decizia Curţii Constituţionale, nr. 325/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 969/21.10.2004. Această soluţie stabilită prin Decizia sus menţionată, este temeinic justificată şi motivată de instanţa constituţională, în baza prevederilor art. 21, alin. 1 şi 2, din Constituţia României. cât şi a art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale(CEDO), potrivit cărora, nu poate fi refuzat accesul la justiţie, nimănui.
Deci nu este de conceput, autoritatea de lucru judecat, al unui act emis de un organ administrativ, cu caracter jurisdictional, câtă vreme, nu există o Hotărâre a unei instanţe de judecată, definitivă şi irevocabilă. În consecinţă, Birourile electorale, nu au competenţe de a emite acte definitive şi irevocabile, drept urmare BEC, prin Hotărârea nr. 138/06.06.2008, a săvârşit o MARE eroare sau chiar un abuz grosolan.
Încerc să fac publice toate acestea, având în vedere Dosarul nr. 2848/40/2008, de pe lângă Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a cărui "soluţionare" s-a făcut cu încălcarea voită a actelor sus menţionate.
Stau şi mă întreb ? Pentru ce se mai fac alegeri, aşa zise libere şi democratice, dacă legea se încalcă şi rezultatele acestora se pot face frumos din condei, fără ca nimeni să păţească ceva ? şi mai mult decât atât, autoritatea supremă(BEC) o încalcă cu brio? Sunt la o vârstă, când pot să-mi permit să fac cât de cât nişte aprecieri asupra modului de respectare a legalităţii. Afirm cu mare durere că niciodată, până în prezent, nu s-a încălcat atât de vizibil şi abuziv, legea! Nici pe vremea comuniştilor. Atunci, în acea vreme, legea era lege, orice individ dacă avea o nemulţumire, era cât de cât ascultat, era tratat în limitele legii, nu cu aprecieri fără acoperire- bine, bine veţi spune, vă întrebaţi, dacă susţin acele vremuri?
Răspunsul este NU, atunci, pericolul era că nu se respectau valorile, totul era dirijat, iar cine nu făcea nimic şi "era cuminte", era şi bun, deci mă întreb, când era mai bine? Când legea era lege şi nimeni nu făcea nimic sau acum când legea este încălcată în picioare şi toţi fac câte ceva, pe lângă ea, exemple aşa zis minore: elevii bat profesori, puşcăriaşii vor condiţii de hotel de 5 stele, copiii îşi omoară părinţii, bătrânii sunt omorâţi de tâlhari minori, iar cel care mai are un sentiment de patriotism, este luat drept ultranaţionalist, prietenul îţi devine duşman, dragostea se transformă în ură, naţiunea se transformă în specie, etc.
Mă întreb cu durere, până unde mergem ? dacă, până în 2012, an de cotitură, zic unii, ne vom comporta aşa, spre ce ne îndreptăm, oameni buni? Veţi zice, o fi supărat Conţac, că nu a căştigat şi de-aia zice....ei bine, m-am luptat ca un om dârz, însă îmi dau seama că sistemul în care trăim, este atât de ticăloşit, cui o fi aparţinând sintagma?, că nu văd pentru copiii noştri vreo rază de speranţă. Trist dar adevarat !Ce se va alege de acest popor ? Nu pot răspunde, dar în minte îmi sună căteva cuvinte, rostite de o anumită personalitate, mai ieri, în cadru festiv: "voi reda botoşănenilor, DEMNITATEA " ! Stau şi mă întreb, cunoaşte el, la cine se află, Demnitatea fiind atât de bine ţinută ascunsă, de n-o găsesc bieţii botoşăneni?
Ştie el care este hoţul Demnităţii ?sau poate chiar el o ascunde şi o va reda, funcţie de starea de binedispozitie a măriei sale, botoşănenilor? Nu prea cred ! Eu cred că nu ştie ce înseamnă demnitate, eu voi încerca să-i spun, să ştie o dată pentru totdeauna: DEMNITATEA ESTE ÎN FIECARE INDIVID, se naşte cu ea, creşte cu ea şi moare cu ea.
Este tot atât de adevarat că, la majoritatea oamenilor, această calitate, a demnităţii, există, iar noi toţi la un loc, formăm poporul român. Doar cei care nu o au, cred că nu există sau că-i furată sau ascunsă şi se erijează în salvatorii naţiunii, promitând oamenilor că merg să o caute şi să le-o dea. Poate că nu la noi se referea.
Nu vreau să fiu răutăcios, aşa că mă opresc aici.
Pe viitor, mai vorbim.
Conţac Constantin
