Jigodia care mozoleşte judeţul

Mi-am zis că în perioada campaniei electorale, nu voi scrie pe blog, însă constat că în cele 20 zile de la începerea acestei campanii, un anumit ziar local, care se vrea de adâncă respiraţie obiectivă în media locală, foarte locală, chiar punctuală, se tot ţine de coada mea, precum un animal al nimănui, bolnav şi plin de râie, căruia în popor i se mai spune JIGODIE.
De jigodie, nu te poţi feri, căci disperarea în care se află, dă buzna peste oricine, cu orice risc. Care este riscul jigodiei, la care fac referire ? , există riscul de a deveni inpopulară, fără conţinut, aservită şi vădit părtinitoare. Ce poate însăila în ziarul păstorit de el, această jigodie?
Ceea ce i se comandă sau dacă nu are comenzi, vomită veninul din el. Cum arată o jigodie cu venin ? Mic, urât, plin de ciucuri, infect pe dinafară dar şi pe dinăuntru. Cu ce se ocupă o jigodie locală ? Cu jefuirea bunului simţ. Nu-l pui în vitrină, nu-l saluţi de câte ori vrea, el latră. Asta e jigodia. Pe cât adună gunoi în suflet şi acţiune, pe atât devine un monstru mic şi rău, lătrător şi ciufut.
N-are cum s-ajute Dumnezeu la o astfel de creatură îngâmfată şi mică la suflet, adună, adună şi deodat se scufundă cu gunoi cu tot.
Vă cer scuze, dragi botoşăneni, pentru limbajul plastic folosit, însă despre jigodiile cântătoare din presa locală, n-am să mai scriu, pentru simplul fapt că nu merită atâta atenţie, mai ales ca există riscul să te molipseşti de la ei, de boli de piele şi de cap.
Feriţi-vă de jigodii, nu le daţi atenţie, daţi cu antimolii şi spray lacrimogen, la nevoie câte un şut în fund, pe unde nu-s bube.
În rest, oamenii oameni sunt mai mulţi şi ştiu să facă diferenţa între minciună şi adevăr, între comenzi bănoase şi conştiinţă, între ziar şi fiţuică colorată.
Al dvs. credincios,
Constantin Conţac